Camera experimentală de 10 PW de la Măgurele este un “buncăr” cu pereți și uși groase de peste 2 metri, din beton greu. Asta ca să oprească radiația care se va produce aici în experimentele de fizică nucleară cu laser, unde cercetătorii așteaptă reacții cum se întâmplă în explozii stelare, pentru că o direcție de cercetare de la ELI-NP este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul.
*Vezi în video reportajul de mai jos cum arată camera de control laser care săptămâna trecută a înregistrat cea mai mare putere din Europa, 3 PW, sistemul de amortizoare care asigură stabilitatea și la un cutremur de 8 grade și vedeți cu câtă ușurință transformă oamenii de știință teorii dintre cele mai savante și tehnologie de ultimă oră într-o poveste pe înțelesul tuturor:
“Asta este o parte fascinantă: cum o lumină atât de blândă cum este lumina vizibilă să poată produce o radiație atât de penetrantă, încât să trebuiască 2 metri de beton pentru a o opri”, ne-a explicat Dan Stutman, directorul experimentelor de la Laser.
Camera laser de la Măgurele are 2.000 de metri pătrați pe care sunt montate cele două brațe care acum o săptămână au atins 3 PW - cea mai mare putere din Europa, iar peste câteva luni vor ajunge la 10 PW - o putere care nu a mai fost atinsă nicăieri în lume.
“Pentru ca de la o lumină obișnuită să ajungi la a zecea parte din puterea soarelui, sistemul este extrem de sofisticat și cere să fie extrem de stabil. Cerința a fost ca acea platformă de 2.000 de mp să nu vibreze cu o diferență de mai mult de 1 micron. 10 microni este grosimea unei foi de hârtie. Această stabilitate este asigurată de arcuri și armotizoare. Toată platforma este decuplată de restul clădirii și stă pe acest sistem de arcuri, deci 100.000 de tone stau pe un sistem de arcuri”, a explicat pentru HotNews.ro directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP), Nicolae Zamfir.
“Clădirea prin ea însăși este o realizare tehnică deosebită. Este cea mai sofisticată clădire în domeniul cercetării cu lasere”, a continuat Zamfir.
Un obiectiv important în ridicarea clădirii a fost asigurarea radioprotecției, dar o altă cerință a fost legată de stabilitatea temperaturii și a umidității. “Soluția aleasă a fost ca toată puterea să fie asigurată de energie verde. Avem un sistem geotermal de peste 1.000 de găuri în pământ. Se ia temperatura de la 120 de metri, un fel de aer condiționat, asigurat de temperatura geo”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir, care este și directorul Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei” de la Măgurele.
Dan Stutman, directorul departamentului de experimente cu lasere de mare putere, ne-a arătat camera experimentală de 10 PW pentru experimente de fizică nucleară cu laser. “În camera asta vor fi aduse cele două fascicule de 10 PW ale laserului; vor fi aduse și focalizate de la o dimensiune cu un diametru de 60 cm la o dimensiune cu mult sub dimensiunea firului de păr, pentru a crea niște densități de energie cum nu au mai fost create pe pământ. Diferența față de acceleratorii convenționali este că laserele pot să facă fascicule de intensitate de milioane de miliarde de ori mai intense decât acceleratorii convenționali și să producă reacții care nu se pot face pe pământ, cum de pildă se întâmplă numai în supernove, în explozii stelare. Una dintre direcțiile de cercetare este formarea elementelor grele, cum sunt aurul, platina, uraniul”, a explicat acesta.
Cercetătorul a arătat cum fasciculele vor intra în camerele experimentale pe niște tuburi de 1 metru diametru, preluate de oglinzi care le vor trimite mai departe în mașinăriile concepute pentru experimente.
“Dacă vă uitați la pereții ăștia groși de beton, au peste 2 metri de grosime, ușile sunt groase cam de 2 metri și sunt făcute din beton greu pentru a opri radiația foarte energetică care se va produce aici cu laserele. Asta este o parte fascinantă, cum o lumină atât de blândă cum este lumina vizibilă să poată produce o radiație atât de penetrantă, încât să trebuiască 2 metri de beton pentru a o opri”, a povestit Dan Stutman, care s-a întors în țară de la Johns Hopkins University din SUA, pentru a lucra la ELI-NP.
Ioan Dăncuș, directorul departamentului lasere, a povestit că “pornirea laserului, de la zero, pentru 3 PW, durează o oră spre două ore. În cazul experimentelor care au nevoie de puteri foarte mari, intensități foarte mari, rata noastră de repetiție maximă este de un puls pe minut. Un puls pe minut este foarte mult. Laseri de genul ăsta, adică cu puteri similare în clasa PW, de obicei lucrează la câteva pulsuri pe zi”.
Amintim că Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP) este cel mai mare proiect de cercetare din România, parte a unui proiect pan-european de mare anvergură. Costul total al proiectului laserului de la Măgurele se ridică la 356,2 milioane de euro.
Rămâneți pe HotNews.ro pentru partea a II-a a video reportajului.
Citește și:
Monitorizare: Laserul de la Magurele - cel mai mare proiect stiintific din Romania
21
19
