​În contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, avem un real impact asupra bugetului european. România este dispusă să contribuie mai mult, în contextul în care aceste politici din tratat rămân esenţiale şi se găsesc soluţii pentru a reduce decalajele în plan european, a declarat, luni, la conferința EuroIMPACT de la București Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europene, Ministerul Afacerilor Externe.

Victor Negrescu, Ministru delegat pentru afaceri europeneFoto: Hotnews

“Comunicarea este esenţa unor politici performante bine înţelese şi pot da putere pe mai departe. Plecând de la această realitate scopul nostru este să genereze un consens, să faciliteze un punct de vedere comun la nivelul statelor membre cu privire la viitorul buget european şi pentru că s-a evocat complexitatea porcesuluui decizional, în spatele meu aveţi procesul decizional.

Plecând de la acest proces decizional extrem de simplu vom ajunge şi la viitorul buget european pe care ni-l dorim şi pe care dorim să-l putem accesa din prima zi a viitorului cadru financiar multianual.

Acest mesaj este unul cu o reală esenţă politică şi asumat de ţara noastră. În actualul cadru financiar multianual am pierdut timp pentru că precedenţii decidenţi europeni şi ai statelor membre nu au ajuns la un conses la actualul buget european”, a mai declarat Ministrul delegat pentru afaceri europene.

De asemenea el a subliniat rolul pe care îl va juca România în cadrul acestor negocieri:

Am ajuns la o etapă a negocierilor în care se discută despre capitole despre propunerile de compromis ceea ce este un lucru pozitiv.

Sperăm ca din decembrie acest proces să fie accelerat. Este foarte important ca şefii de stat şi de guverne care participă la nivelul Consiliului European să gireze un astfel de demers. Ţara noastră susţine acest lucru pentru că de fapt un buget european garantează reuşita viitorului proiect european. Cele două sunt legate şi pentru a reuşi acest lucru în plan naţional avem nevoie de un efort consistent.

În ceea ce înseamnă poziţia noastră naţională privind viitorul cadru financiar multianual avem un mandat general propus de reprezentanţii guvernului, aprobat de administraţia prezidenţială, de Preşedintele României, discutat cu reprezentanţii Parlamentului.

De câteva luni tot procesul de negociere se desfăşoară ca urmare a acestui document şi a altora similiare. Colegii de la fonduri europene au promovat o poziţionare a noastră în tot ceea ce înseamnă politica de coeziune şi acel document a fost discutat cu toţi actorii instituţionali.

Această colaborare este estenţială şi pentru reuşita mandatului nostru în fruntea mandatului Uniunii Europene pentru că avem nevoie să facem ceva extrem de simplu, dar în acelaşi timp extrem de complex – să promovăm la nivel european acele politici care aduc bunăstare pentru cetăţean. Politica de coeziune reprezinăt acea sursă de finanţare care are impactul cel mai important, cel mai consistent şi pozitiv în viaţa cetăţeanului, în viaţa sa de zi cu zi.

De multe ori ignorăm acele panouri care spun că acele investiţii s-au făcut cu fonduri europene, ignorăm că există străzi, proiecte, la care participăm cu resurse europene. E important să ne amintim aceste lucruri, să ne amintim.

O bună parte dintre investiţiile europene vin din politica de coeziune, undeva 9% din investiţiile europene sunt generate sau sunt rezultatul unor resurse europene, a mai subliniat ministrul.

Ignorăm faptul că 1 euro investit prin politica de coeziune a generat în medie 2,74 de euro, practic triplarea sumelor care intră în economie. Vorbim practic de o triplare a sumelor care intră în economie, iar această triplare nu revine doar statelor care beneficiază direct de politica de coeziune, acele resurse circulă.

Avem de foarte multe ori proiecte comune din ţările beneficiare şi parteneri care contribuie mai mult la bugetul european, conducând la un avantaj pentru toate statele membre.

Lucrurile sunt simple: pentru a inova, şi există o grămadă de proiecte în acest sens – pentru perioada 207-2013, peste 100.000 de proiecte au fost finanţate cu ajutorul politicii de coeziune. Acele proiecte folosesc tehnologie care nu există în statul beneficiar şi aceste se cumpără din alt stat. Inclusiv în politica agricolă comună – când se finanţează echipamentul tehnic, echipamentul agrigol nu vine tot timpul din ţara care accesează acei bani şi cumpărându-se din alt stat membru resursele circulă.

Nu trebuie să privim politica de coeziune ca un element static.

Victor Negrescu, despre strategia României pentru preluarea preşedinţiei Consiliuliui Uniunii Europene:

Pentru preşedinţia noatră la Consiliul Uniunii Europene ne-am propus o agendă puternic conectată cu cetăţeanul, iar fiecare punct este legat de politica de coeziune.

Europa cu sigurantă se referă tot la coeziune, la nevoia de a lucra împreună, de a reduce decalajele a garanta siguranța frontierelor externe, avem nevoie de coeziune şi prin nevoia de unitate, de bună colaborare.

Europa, ca actor global se referă de asemenea la esenţa coeziunii, la ceea ce înseamnă acţiuni comune în extern, dar solidaritatea prin care dăm dovadă, tot ceea ce înseamnă programele transfrontaliere, programele esenţiale foarte utile.

Şi nu în ultimul rând, Europa valorilor comune – credem că şi aici ne referim tot la coeziune.

Coeziunea este tratată în tratatele europene de mai mulţi ani, iar în acest an este foarte important să vorbim de esenţa acestei coeziuni. Ea se referă la 3 aspecte: coeziunea economică, socială şi teritorială.

România pune în prim plan această politică de coeziune pentru că credem că există o reală legătură între dezbaterea privind viitorul Uniunii Europene şi bugetul viitor al Uniunii.

În acest sens, există un consiliu interministerial care se ocupă de cadrul financiar multianual, există un grup care se reuneşte frecvent sub coordonarea ministerului finanţelor, am răspuns în timp util la toate solicitările din partea partenerilor europeni.

Viitorul buget european trebuie să folosească forţa adusă de politicile menţionate în tratat, precum politica de coeziune şi să răspundă noilor circumstanţe pe care le avem astăzi la nivel european. Trebuie să fim consistenţi, să vorbim de cifre reale şi de a face acele lucruri care se pot face împreună.

În contextul în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană avem un real impact asupra bugetului european, un impact care trebuie să fie măsurat şi calculat în detaliu.

România a analizat impactul Brexitului, la fel ca celelalte state europene. Se discută în plan european despre cum vom gestiona acest element şi se vorbeşte din ce în ce mai mult despre o posibilă contribuţie suplimentară. România şi-a mai exprimat poziţia în acest sens, ţara noastră este dispusă să contribuie mai mult, în contextul în care aceste politici din tratat rămân esenţiale şi se găsesc soluţii pentru a reduce decalajele în plan european.

Discutăm în acest sens cu toate statele membre, chiar şi cu cele mai reticente pentru a avea o preşedinţie de succes la Consiliul Uniunii. Dar toate negocierile depind de dorinţa statelor membre, de mesajul politic pe care îl va da Consiliul European, nivelul de ambiţie exprimat la acel nivel, iar acel lucru nu poate fi ignorat. Ne putem propune multe, dar important este să realizam lucruri.

Esenţa viitorului buget european va fi concentrată pe ideea de valoare adăugată. Plusul pe care politicile eurpene îl aduc construcţiei comune este esenţial şi trebuie foarte bine detaliat.

Spre exemplu, în perioada 2007-2016, aproape 9.000 de firme mici şi mijlocii au beneficiat de fonduri structurale, aproximativ 50.000 de locuri de mucă au fost create în România datorită fondurilor de coeziune, putem să vorbim de faptul că rata şomajului a fost redusă de această politică comună. Toate aceste lucruri sunt valabile şi pentru alte state UE.

Datorită politicii de coeziune au fost create peste 1 milion de locuri de muncă în plan european.

Dincolo de resurse trebuie să vorbim şi de metodele de accesare:

  • simplificarea este esenţială, din toate direcţiile şi din plan naţional cât şi european
  • transparentizare
  • reguli – în prezent avem o regula la care România ţine foarte mult, regula M+3, dar ideal ar fi să consumăm acele resurse înainte de perioada suplimentară.
  • proiecte unice de promovare la nivelul tuturor statelor membre
  • experţi – există nevoie de experţi atât din sistemul privat, cât şi în sistemul public

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.