Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
Ministerul Fondurilor Europene a început, încă de anul trecut, să schimbe procedura şi modul în care se face monitorizarea proiectelor pe fonduri europene, subliniază Mihaela Toader, Secretar de Stat, Ministerul Fondurilor Europene, la conferința EuroIMPACT de la București: Avem desemnaţi ofiţeri de monitorizare. Ei trebuie să stea lângă fiecare beneficiar în parte şi să-l sprijine în implementarea proiectului. Nu este un joc cu doi adversari, este un tandem.
Absorbţia fondurilor europene în acest amoment nivelul este de puţin peste 20%, dar încă sunt cheltuieli care încă se află în procesare la nivelul autorităţii de certificare şi plată, potrivit reprezentantei ministerului.
Mecanismul autorităţilor care gestionează fonduri în sistem partajat presupune un nivel de control preliminar la nivelul statului membru până a ajunge aceste sume spre rambursare la Comisia Europeană.
Din perspectiva liniilor de finanţare deschise, în acest moment liniile de finanţare însumează 90% din întreaga alocare pentru România. Avem contracte semnate la o valoare de aproximativ 52% din întreaga alocare. În paralel sunt linii deschise şi menţinem ritmul accelerat pe care l-am avut în anul 2017 pentru a putea pentru a putea să ne respectăm angajamentele – spune Mihaela Toader.
Ea a mai arătat că 2018 este un an extrem de aglomerat pentru toate statele membre pentru că este primul an în care acestea trebuie să justifice sumele alocate cumulate în anii 2014-2015.
De asemenea, ea a mai arătat că România trece prin câteva schimbări importante în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor şi realizarea proiectelor:
Aş vrea să subliniez câteva schimbări de paradigmă pe care le întocmim acum: bazându-ne pe lecţiile din 2007-2013 pentru prima oară, pentru dezvoltarea locală a fost introdusă abordarea “de jos în sus”. Dincolo de mecanismul de dezvoltare integrată propus în regulamentul general, care se aplică perioadei 2014-2020, România a propus pentru comunităţile dezavantajate utilizarea unor strategii de dezvoltare locală, strategii care au fost dezvoltate şi agreate la nivel local. Partea centrală nu a avut decât opţiunea de a sprijini aceste strategii în funcţie de nevoile pe care comunităţile le-au avut.
La începutul anului viitor probabil vom vedea şi primilele rezultate pentru aceste apeluri şi sperăm să ne pregătim şi să putem învăţa pentru ce va urma post 2020. Aşa cum spunea şi doamna comisar Creţu, dezvoltarea locală capătă un accent mai mare faţă de 2014-2020, chiar dacă şi în acea perioadă au fost sume destinate investiţiilor teritoriale integrate şi dezvoltării locale.
Am folosit pentru prima dată acest mecanism – nu am mai venit de la nivel central să impunem direcţii de politică ci am lăsat localul să ne propună ce consideră că este mai important pentru comunitate.
Am învăţat din 2007-2013 şi continuăm să învăţăm. Societatea se mişcă rapid, legislaţiile se schimbă, oamenii intră şi ies din sistem, nu ne putem opri niciodată din acest proces de învăţare.
Am consolidat capacitatea administrativă în România. Aş vrea să amintesc că în perioada 2007-2013 personalul implicat în gestionarea fondurilor europene era sub jumătate din cel care este acum. Avem mai mulţi oameni, dar poate totuşi insuficienţi. Desigur, trebuie să consolidăm capacitatea administrativă la nivel local şi mă refer aici atât la nivelul beneficiarului, dar mai ales la nivel de management şi control.
Ministerul Fondurilor Europene de anul trecut a încercat să schimbe procedura şi modul în care se face monitorizarea proiectelor, dar mai avem de lucrat. Avem desemnaţi ofiţeri de monitorizare, aceştia trebuie să stea lângă fiecare beneficiar în parte şi să-l sprijine în implementarea efectivă a proiectului, dar fără să ajungem în sitaţii de antepronunţare pe autorizare şi plată.
Nu este un joc cu doi adversari, este un tandem. Dacă noi nu sprijinim beneficiarii nici ei nu vor reuşi să implementeze corect şi la timp proiectele.
De aceea le-am cerut ofiţerilor să stea lângă beneficiari să încerce să-i ajute, evident, în limita uzanţelor pe care le avem. Şi să ne asigurăm din timp că nu îi lăsăm să greşească. Nu este rolul nostru, al sistemului de management şi control să ne ducem la final şi să spunem: “Vai ce rău ai făcut!”, ci ar trebui să fim alături de beneficiar astfel încât să minimizăm gradul de eroare.
Acest lucru presupune o schimbare de mentalitate, de paradigmă, ia timp, dar procesul a fost demarat.
România a primit cu bucurie propunerile formulate de Comisia Europeană din perspectiva alocărilor pentru politica de coeziune. De asemenea, salutăm iniţiativele de simplificare care se regăsesc la nivelul propunerii de regulament general. Mai avem multe de parcurs, vor fi negocieri, sunt aspecte pe care vrem să le schimbăm - a declarat Mihaela Toader, Secretar de Stat, Ministerul Fondurilor Europene.
Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.
