Cat pe ce sa ma fac de KKO in fata intregii tari ! „Transmite in direct, de la Parlament, corespundentul nostru special…” a facut Blonda de la stiri legatura si am si auzit in casca vocea producatorului. „Esti in direct”. Intr-o fractiune de secunda capul mi s-a golit complet, nu stiam nici cum ma cheama, d’apai sa scot ceva inteligent in mine. Prin fata ochilor mi s-au derulat imagini cu Ella in diverse ipostaze. Ella cea sexy, Ella malefica, Ella CEO – o, ce vis indepartat, poate nu era de mine – Ella super profesionista, Ella boss sucker si acum Ella facuta gramada. Vedeam deja ranjetele multumite ale agaricilor din redactie, care-mi poarta sambetele instigati de barfele Laurei (al carei preaviz dureaza suspect de mult) si veninul Roscatei. „O reatardata, ce mai. Valea fato, la coada maturii, de acolo poti tu sa transmiti in direct”. De undeva, din multimea batjocoritoare care-mi defila prin fata ochilor, am auzit clar rasetul dispretuitor, bine impostat, al Roscatei. Este inconfundabil. Porneste de undeva din bazin, urca prin plamani si tasneste greu, insinuant, printre buzele impresionate care au consacrat-o ca brand prinde masculii din top managementul postului.

Pana aici mi-a fost! Dar cand sa arunc microfonul cat acolo si sa o iau la goana prin fata cameramanului stupefiat, am simtit brusc un val fantastic de energie inundadu-mi creierul si luand-o la vale, catre inima, cu forta unui tsunami. Pastila, providentiala pastila a lui Stefan isi facea efectul. Am simtit pe propria-mi piele ce va sa fie cand ti se face mintea brici si m-am aruncat plina de elan asupra politicianului invitat la camera. Barosan. Un tip cu ceafa groasa, costum de mafiot si ghiul de neam prost, purtat pe degetul mic al mainii stangi, cu unghia netaiata of course. Fost militian la o circa de cartier, actualmente avocat cu nevasta judecator. Altfel, negustor abil, bun de gura si excelent negociator. A facut o avere din traficul cu masini second-hand, iar cand concurenta ameninta sa ii taie din cascaval, au avut grija amicii lui din guvern sa dea o ordonanta zdrobitoare pentru baietii care crezusera ca il pot fenta pe batranul militian.

Tipul trebuia sa faca o declaratie, iar eu sa pun doua-trei intrebari destepte. Eram atat de alerta, ca puteam sa tin fara probleme carma Titanicului, asa ca treaba a mers snur. Nu stiu cum aratam vazuta din afara, dar dupa ce interventia mea in direct s-a incheiat, iar baiatul cu camera mi-a facut semn ca nu mai suntem pe sticla, barosanul radiind de incantare mi-a sarutat mana si mi-a trantit un compliment cat casa. Plus cartea lui de vizita personala, aici a tinut sa accentueze, nu cea pentru toata lumea, garnisita cu invitatia de a-l cauta oricand, pentru orice problema. Good move Ella! Nici nu am inceput bine cariera de reporter special si fac prima cucerire! Il dau gata pe Stefan cand i-oi spune, ce mai. Unde mai pui ca nici macar nu mai am look-ul fatal de altadata! Sunt tare!

Starea de super luciditate m-a tinut cateva ore bune, insotita si de o usoara agitatie. Am vorbit si am ras intr-una, ca sa nu spun ca ochii imi straluceau, iar pupilele erau ca de motan la miezul noptii. In drum spre televiziune, cameramanul (un musculos senzational, student la Regie film) si soferul (micut, palid, fumator inrait) salivau la propriu de pofta urmarindu- ma cum ma fatai si ciripesc fara contenire. Ar vrea ei! Sunt vedeta, ce naiba! Hai ca-i culmea! I-am privit brusc de sus si s-au potolit. Doar ca insistau sa facem o halta la o cafenea, in drum, pentru o tigara, doua. Chestia era ca trebuia sa ajungem la timp in redactie, ca soferul si cameramanul aveau si alte drumuri de facut. Asa ca am sudat rapid doua tigari la botul masinii, in parcarea din fata trustului, dupa care fiecare si-a vazut de ale lui.

In redactie, Morocanosul m-a intampinat cu un zambet XXL. Nu l-am facut de ras, deci merit. In rest, colegii nici nu m-au bagat in seama. Niste stupizi invidiosi. In drum spre toaleta m-am ciocnit de Seful cel Mare. Statea la sueta cu doi tipi bruneti, bine imbracati. Oamenii patronului. Am dat din cap in directia lui si m-am strecurat prin spatele unuia dintre indivizi. Big Boss m-a oprit si mi-a facut cunostinta cu ei. Eram atat de terminata de emotie, ca nici nu imi mai amintesc cum ii cheama. Tin minte doar ca Boss-ul le-a spus ca sunt „pariul castigat al Morocanosului”, dupa care mi-a facut pasi politicos cu formula „Poate ai treaba si noi te retinem”. Abulica. Probabil asta era mutra mea in clipele acelea. Extaz si teama; nu imi puteam reveni. Poate o cafea m-ar ajuta, mi-am spus si am bagat intr-a doua luand-o in directia bufetului afumat. Mai bine imi vedeam de treaba. Nici ca puteam nimeri mai prost. Cu fundurile lor perfecte cocotate pe scaunele barului, expuse privirilor celor care intrau pe usa, tampla in tampla, impartind aceeasi scrumiera, Cora si Roscata discutau animat. Poate nu as fi observat chestia asta daca nu ar fi tacut brusc deindata ce au dat cu ochii de mine. Proaste. Daca se dau la mine, le zdrobesc. De acum sunt si eu cineva in postul asta!

Citeste aici toate episoadele