Un proiect legislativ aflat în procedură parlamentară intenționează să reducă, de la 1 ianuarie 2020, cota standard de TVA la 16%, care ar ajunge, astfel, la cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. În acest moment, Luxemburg aplică cea mai mică rată standard de TVA, de 17%. La polul opus, se află Ungaria cu 27%, în timp ce media pentru statele membre este de circa 21%. În același timp majoritatea țărilor UE au cote reduse de TVA pentru anumite categorii de produse și servicii, în conformitate cu limitele impuse de directiva de TVA. Aceasta prevede că un stat membru poate avea două cote reduse față de cea standard care, la rândul ei, nu poate coborî sub 15%. Inițiativa din parlament a trecut de Senat prin procedură de adoptare tacită și se află la comisiile din Camera Deputaților.
Cu prilejul dezbaterilor din cameră, proiectul a primit aviz negativ în prima Comisie sesizată care a motivat decizia prin faptul că măsura ar genera un impact negativ asupra veniturilor din TVA de peste 8 miliarde lei în 2020. Aceeași comisie a apreciat că o altă prevedere a proiectului, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5%, față de cota redusă de 9%, pentru ,,livrarea de alimente destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele” ar produce un minus de încasări de 3,7 miliarde lei, anul viitor.
Calculele au fost efectuate abia după ce proiectul a trecut de Senat, rezultatele lor fiind contrare argumentelor prezentate de inițiatori în expunerea de motive care a însoțit propunerea. Inițiatorii susțineau că încasările vor crește datorită diminuării fraudei, estimând chiar că frauda ar dispărea pentru livrarea de alimente dacă s-ar extinde cota redusă de 5%: “dacă luăm în calcul efectele de runda a doua pe care le vor produce aceste măsuri - creșterea conformării fiscale voluntare (la o cotă redusă de TVA de 5%, frauda fiscală poate fi eradicată) -, atunci anticipăm chiar o creștere a veniturilor din TVA pe termen mediu și lung”.
În realitate, scăderea cotei de TVA nu a majorat încasările bugetare și nici nu a diminuat frauda, în ultimii patru ani, cu toate că au fost adoptate reduceri în mai multe etape și pentru diverse produse și servicii. Astfel, prima diminuare considerabilă a avut loc la jumătatea anului 2015 pentru produsele din pâine și panificație, iar a doua măsură cu mare impact a fost scăderea cotei standard de la 24% la 20%, de la 1 ianuarie 2016. Tendința a continuat, cu scăderea cotei standard cu un alt punct procentual de la 1 ianuarie 2017, precum și cu aplicarea de cote reduse pentru alte categorii de bunuri și servicii.
În acest interval, ponderea încasărilor din TVA în PIB a coborât, deși veniturile nominale au crescut. Veniturile din TVA au fost de 8% din PIB în 2015 și au coborât la 6,8% în 2016, și, din nou, au coborât la 6,2-6,3% în 2017 și 2018. Prin urmare, nici frauda nu a fost combătută mai mult decât înainte, România continuând să ocupe în acești ani primul loc în UE în clasamentul privind deficitul de încasare a TVA, cu 35-36%, însemnând că peste o treime dintre veniturile care ar fi trebuit să fie colectate din TVA nu ajung în buget.
Dacă din perspectivă bugetară, reducerea TVA nu a ajutat la creșterea veniturilor, implicit la micșorarea fraudei și a evaziunii fiscale, contrazicând estimările inițiale, din perspectiva consumului a avut o contribuție însemnată. Datorită consumului ridicat, România a înregistrat o creștere economică peste cea prognozată atât în 2016, cât și în 2017. Guvernatorul Băncii Naționale arăta că reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016 s-a transmis în proporţie de peste 70% în preţuri, iar în cazul scăderii TVA la alimente în general, s- a reflectat 80% în preţuri. În aceste condiții, rezultă că diminuarea TVA a ajutat atât consumatorii, cât și firmele care, cel puțin în parte, au beneficiat de măsură, având în vedere că rata medie de TVA (luând în calcul cota standard și cotele reduse) a scăzut de la 22,9% în prima parte a anului 2015, la 16,8% in ianuarie 2016, marcând o reducere de 26,6%.
Totuși, încurajarea prea mare a consumului are un revers, prin creșterea deficitului comercial și a celui de cont curent, în condițiile în care producția internă nu poate să acopere cererea majorată. Aceste deficite, alături de deficitul bugetar – estimat la peste 4% din PIB în acest an –, încep să ridice probleme pentru macro stabilitatea economiei. O nouă rundă de scăderi de taxe pare imposibilă în acest moment. Cu toate acestea nu doar proiectul amintit se află în Parlament. Alte două proiecte de lege care propun extinderea cotei reduse de TVA de 5% au trecut în această sesiune de prima camera sesizată, continuând tendința de micșorare a cotelor de TVA începută in urma cu 4 ani. Fără a face o enumerare completă, merită amintite cota redusă de 5% aplicată pentru serviciile catering și restaurant, în 2018, sau pentru livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, respectiv produse montane, eco, tradiționale, începând din vara acestui an.
Concluzionând, o nouă reducere a TVA ar stimula suplimentar consumul într-un context macroeconomic în care ar fi nevoie de o temperare, și nu de o accelerare, pentru a limita adâncirea deficitelor, aflate deja în zona de alarmă. Totodată, teoriile care anticipau micșorarea fraudei și ameliorarea colectării datorită diminuării TVA, din păcate, nu s-au materializat, demonstrând că principala pârghie de îmbunătățire a colectării constă în reforma și digitalizarea administrării fiscale, după modelul altor state, așa cum este Polonia care a reușit în numai doi ani să reducă deficitul de încasare a TVA la circa jumătate datorită acestor măsuri. Doar cu scăderea TVA, pe lângă riscurile pe care le induce acum în economie, România ar bifa titlul de dublă campioană europeană, având cea mai mica rată de TVA, dar și cel mai ridicat deficit de încasare.
Articol semnat de Daniel Anghel - Partener și Lider Servicii Fiscale şi Juridice PwC România
