Dacă în urmă cu un an studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275.000 angajați români ar trebui să învețe abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă, estimările în contextul pandemiei - care a accelerat digitalizarea - devansează termenul cu cel puțin cinci ani.
Deja considerată de mai mulți ani un fenomen disruptiv pentru forța de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa. În aceste condiții, adaptarea competențelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice și sociale se desfășoară online, cât și pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o amenințare, este un îndemn pentru angajați și angajatori să fie pregătiți pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm. Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate crește rapid și schimbă cererea pe piața muncii. În ultimele luni, am fost toți obligați să evoluăm în lumea online - unii fiind abia în faza de “alfabetizare” digitală, în timp ce alții au adăugat noi competențe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente și s-au accentuat cerințele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să ne analizăm mai cu atenție ceea ce știm să facem efectiv și cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiți în acest moment.
Dacă ne uităm la industriile puternic afectate de criza pandemică, putem anticipa că multe activități se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, până de curând, necesitau într-o măsură insignifiantă competențe digitale încep să adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai puțin până acum ca fiind ”țintele” digitalizării sau automatizării, însă tot mai multe companii au început să exploreze interacțiunea virtuală acolo unde e posibil, chiar și în acest domenii. În același timp, angajații aflați în pericol să-și piardă locurile de muncă sau care și le-au pierdut deja, trebuie să se reorienteze, fie să transpună în online o parte a activității, în măsura în care este posibil, fie să învețe altceva.
Un impact mare au resimțit și vor resimți tot mai puternic, industriile unde digitalizarea și automatizarea preiau treptat din locurile de muncă. În industria manufacturieră, de exemplu, roboții sunt tot mai prezenți. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grăbi acest proces. Chiar și în serviciile publice, se vede o tendința de digitalizare, mai ales după ce perioada de lockdown a pus autoritățile în situația de a găsi soluții pentru a derula activități și a oferi servicii publice fundamentale. Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de către entități private, iar acum au început să fie familiare spitalelor și clinicilor de stat. Școala online, un experiment cu totul nou pentru România, deși a funcționat cu sincope, este începutul unui proiect care, cu siguranță, va continua.
Articol semnat de Ionuț Sas, Partener People & Organisation Leader PwC România și Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România
