​​Numerarul pierde teren în Europa, în condițiile în care 36% dintre respondenții sondajului Payments and Open Banking, realizat de Strategy&, parte a rețelei PwC, spun că utilizează cash în 2020, cu 7 puncte procentuale mai puțini decât în urmă doi ani.

Dinu BumbăceaFoto: PwC România

Totuși, reorientarea consumatorilor către plăți fără numerar nu se reflectă într-o creștere a disponibilității lor de a împărtăși datele personale cu terți - o condiție pentru dezvoltarea ”open banking”. Astfel, doar 20% dintre respondenți se arată dispuși să ofere datele financiare.

”Odată cu deschiderea pieței europene a serviciilor de plăți în urmă cu doi ani, cunoscută ca open banking, au fost încurajate inovatia, implementarea tehnologiei si concurența în această industrie pentru o dezvoltare mai rapidă. Însă reticența clienților de a împărtăși datele personale rămâne o problemă cu care se confruntă în prezent toți jucătorii, atât cei tradiționali, băncile, cât și cei noi, FinTech. Chiar dacă băncile tradiționale au în continuare un avantaj de încredere în fața competitorilor, erodarea devine vizibilă. În acest context, toți actorii pieței trebuie să ofere beneficii și stimulente noi care să construiască încrederea consumatorilor”, spune Dinu Bumbăcea, Partener, Lider Consultanță pentru Afaceri, PwC România.

Băncile rămân în topul încrederii

Conform sondajului, respondenții europeni spun că au cea mai mare încredere în băncile tradiționale și în furnizorii de carduri pentru schimbul de informații personale (17%). Comparativ cu 2018, atât băncile, cât și furnizorii de carduri au pierdut 4 puncte procentuale din încredere.

Dintre ceilalți jucători, furnizorii de servicii de plată se bucură de încrederea a 9% dintre respondenți și comercianții cu amănuntul a 8%, giganții internetului a 7%, în timp ce băncile care operează exclusiv online (neobanks) și FinTech ar primi date doar de la 3% dintre consumatorii europeni.

Beneficii pentru schimbul de date

Cel mai dorit beneficiu de către consumatori pentru a face schimb de date personale pentru alte servicii în afară de cele bancare îl reprezintă reducerile la cumpărături, în timp ce popularitatea altor beneficii pentru folosirea produselor ”free banking” ori pentru depunerea automată a declarației fiscale sunt mai reduse.

Cardurile, în creștere

În locul numerarului, consumatorii folosesc carduri, portofele electronice sau aplicații. Utilizarea cardurilor de debit se află în creștere, în 2020, la 31% față de 27% în 2018, iar cea a aplicațiilor și a portofelelor electronice la 14% de la 11%.

Motivele pentru care europenii folosesc numerarul în detrimentul altor metode de plată sunt următoarele: 34% spun că îl utilizează dacă nu este acceptat alt tip de plată, 26% din comoditate, 13% pentru că au îngrijorări privind securitatea, iar 20% au control mai bun al cheltuielilor / bugetului. Preferința pentru numerar variază foarte mult și a scăzut într-un ritm diferit, de exemplu în Elvetia a coborât în ultimii doi ani de la 60% la 45% și în Italia de la 52% la 38%.

COVID-19 un catalizator pentru plățile fără numerar

Criza COVID-19 a influențat comportamentul consumatorilor europeni atunci când fac cumpărături în magazine. Astfel, 44% folosesc mai des carduri fizice mai des și 9% smartphone-uri (de exemplu Apple Pay). Respondenții cred că aceste comportamente de plată sunt de lungă durată și doar unul din cinci se așteaptă să revină la obiceiurile anterioare.

Background

Directiva UE revizuită privind serviciile de plată (PSD2) a deschis piața de plăți online europeană pentru noi prestatori de plăți, în 2018, prin accesul la infrastructura si datele băncilor acordat terților, precum companii de tehnologie, comercianți, operatori de telefonie. Aceștia au posibilitatea să inițieze plăți în numele clienților dacă au acordul pentru prelucrarea și utilizarea datelor, conform GDPR.

Despre sondaj

Sondajul a fost realizat online pe un eșantion de 3.500 de respondenți din 12 țări (Marea Britanie, Olanda, Spania, Elveția, Germania, Italia, Franța, Austria, Suedia, Polonia, Irlanda, Turcia) în perioada august - septembrie 2020.

Articol semnat de Dinu Bumbăcea, Partener, Lider Consultanță pentru Afaceri, PwC România