Articol susținut de PwC România

Fiscalitatea în 2021: Implicațiile modificărilor recente din parlament. La ce ar trebui să se aștepte companiile?​

de     PwC România
Joi, 10 decembrie 2020, 13:55 Blogul PwC Romania


Fiscalitatea în 2021
Foto: PwC România
Modificările aduse recent Codurilor fiscal și de procedură fiscală în parlament, mult așteptate de mediul de afaceri, sunt benefice pentru că aduc o serie de clarificări și îmbunătățiri legislației fiscale, așa cum vom arăta în continuare. Modificările, a căror "naștere" nu a fost una deloc ușoară, fac parte dintr-un pachet care include multe propuneri ale mediului de afaceri, discutate cu Ministerul Finanțelor începând din anul 2018 și care, de curând, au fost aprobate și trimise spre promulgare la Președinte. Ne așteptăm ca până de Crăciun să primim un răspuns favorabil astfel încât planurile de investiții ale companiilor pentru anul viitor să ia în calcul și aceste aspecte pozitive. Însă discuția privind fiscalitatea în anul 2021 rămâne deschisă. Care sunt premisele pentru anul viitor? La ce ar trebui să se aștepte companiile?

Daniel Anghel, Partener coordonator servicii fiscale și juridice PwC România: Dacă ne uităm la direcțiile prezentate de principalele partide ar trebui ca 2021 să nu aducă o majorare de fiscalitate, din contră să vedem o reducere a taxării muncii. Însă situația bugetară este tot mai dificilă, deficitul bugetar a ajuns la finalul lunii octombrie la 7% din PIB, iar pentru 2021 nu avem încă o schiță de buget care să ne indice direcțiile politicii fiscal-bugetare pentru 2021. Sunt elemente care contribuie la incertitudine într-o perioadă oricum complicată pentru mediul de afaceri care va avea în continuare nevoie de sprijin guvernamental. Prin urmare, va fi o mare provocare pentru noul guvern să asigure finanțarea cheltuielilor publice aflate în creștere și, în același timp, să acorde mediului privat facilități.

Este certă nevoia de consolidare fiscală, o reducere treptată a deficitului bugetar până la 3% din PIB în anii următori. Redresarea încasărilor bugetare se poate face prin două direcții: îmbunătățirea colectării taxelor existente și/sau majorarea taxelor. Majorarea taxelor nu credem că ar avea efectul scontat, ci ar împovăra suplimentar mediul de afaceri și ar frâna revenirea economică. Pe de altă parte, modificările aduse legislației fiscale în ultimii ani au șubrezit stabilitatea și transparența sistemului fiscal. Însă orice discuție despre schimbarea majoră a legislației fiscale ar trebui să plece de la aceste două premise - îmbunătățirea administrării fiscale și remedierea lacunelor și incoerentelor legislative. Credem că soluția principală, cu efecte pe termen lung, este întărirea administrației fiscale prin implementare de sisteme IT, pregătirea personalului, procese de reformă coordonate.

Conform unui sondaj privind digitalizarea administrației fiscale, pe care l-am realizat în luna octombrie a acestui an, am constatat că în practică există încă multe probleme. Vă dăm câteva exemple:
  • 84% consideră extrem de utilă existența unui singur sistem electronic care să le permită efectuarea tuturor operațiunilor (depuneri, plăți, verificări etc). În acest moment sunt două platforme pentru contribuabili, SPV și Ghiseul.ro.
  • 62% au întâmpinat probleme pentru că informația din SPV nu e actualizată la zi.
Totuși o veste bună este că 50% inspectorii au luat în considerare, în ultimele luni, documentele în format electronic, nu doar pe cele pe hârtie, chiar dacă 37% spun că au mai avut diverse probleme ( li s-au cerut clarificări din partea inspectorilor etc).

81,6% dintre respondenți spun că au întâmpinat întârzieri mari la încasarea banilor pentru concedii medicale și indemnizații.

Concluzionând, informatizarea și eficientizarea administrației fiscale reprezintă soluția pe termen lung pentru o mai bună colectare a taxelor. Schimbările majore de politică fiscală ar trebui să aibă loc doar după ce sistemul de administrare va fi real modernizat. Între timp, legislația are nevoie în continuare de reglaje: eliminarea distorsiunilor, exceptărilor și îmbunătățirea, clarificarea, corelarea prevederilor actuale.

Principalele modificări aduse Codului fiscal

Ruxandra Târlescu, Partener PwC România: Una dintre modificările cu impact pentru companii vizează ajustările pentru deprecierea creanțelor care devin integral deductibile în condițiile prevăzute de lege, fiind eliminat pragul actual de 30%. Ca urmare, începând de anul viitor, o societate care face provizioane pentru creanțele pe care le are de recuperat în condițiile stipulate de Codul Fiscal va putea deduce integral aceste provizioane. Totodată, prin aceasta modificare, și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a acestor creanțe vor fi și deductibile integral și nu 30%, ca până acum. La momentul actual pierderile sunt deductibile integral doar în anumite situații (ex. faliment).

O altă modificare de impact și cu siguranța apreciata de mediul de business vizează planurile de motivare și retenție a personalului prin acțiuni de tip Stock option plan. Mai exact, cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capital cu decontare în acțiuni vor fi cheltuieli deductibile la momentul acordării efective a beneficiilor.

Andreea Mitiriță, Partener PwC România: Consolidarea fiscală este una dintre cele mai importante măsuri adoptate de Parlament pentru că le va permite societăților din același grup fiscal să compenseze profiturile cu pierderile, urmând să plătească impozit doar pe diferență. Astfel, pierderile fiscale ale unor societăți vor putea fi recuperate mai repede din profiturile altor societăți din grup, evitându-se multe situații în care pierderile expirau pentru că nu puteau fi utilizate într-o perioada de 7 ani de către respectivele societăți. Consolidarea aduce astfel un beneficiu important, în special în aceasta perioadă dificilă, prin faptul că optimizează fluxurile de numerar ale grupurilor ce includ atât societăți aflate în poziție de pierdere fiscală, cât și societăți ce înregistrează profit.

O altă noutate este că avantajul sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor devine neimpozabil și scutit de contribuții sociale și pentru angajații microîntreprinderilor sau al societăților care datorează impozitul specific unor activități, fără alte condiționări.

În cazul tichetelor cadou, mediul de afaceri a propus de mai bine de un an clarificarea tratamentului fiscal, deoarece au fost foarte multe controale pe acest subiect cu interpretări diferite. Prin modificările aduse se precizează că toate tichetele cadou acordate de o societate unor persoane fizice care nu sunt într-o relație generatoare de venituri salariale cu aceasta sunt venituri din alte surse și sunt subiect doar de 10% impozit pe venit.

În plus, în contextul actual al pandemiei, remarcăm o serie de beneficii pentru angajați. Mai exact, angajatorii nu vor plăti impozit pe venit și contribuții sociale pentru sumele acordate angajaților care desfășoară telemuncă în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfășoară activitate în regim de telemuncă. Beneficiul e simplu de aplicat pentru că nu este nevoie de documente justificative pentru a dovedi efectuarea acestor cheltuieli. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuielile suportate de companii vor fi cheltuieli deductibile fiscal.

Totodată, vor fi exceptate de la impozitul pe venit și contribuții costurile suportate de angajatori cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică.

Tot în beneficiul angajaților vine o altă modificare care exceptează de la plata contribuțiilor sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților. Din perspectiva impozitului pe profit, aceste cheltuieli vor fi nedeductibile însă vor putea fi scăzute din impozitul pe profit datorat, în limita a maxim 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.

Daniel Anghel: O modificare benefică pentru companii, in linie cu prevederile legislației europene, este posibilitatea de a recupera TVA plătită la buget pentru facturile mai vechi de un an, neîncasate de la persoane fizice. Modificarea care va ajuta sectoare precum cele din telecom si utilitati, prevede că în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori în lipsa acestuia, de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.

O simplificare binevenită în cazul TVA pe care o regasim in multe alte state membre o reprezinta posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA de către persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România. Această măsură va încuraja companiile să facă importurile de bunuri în UE prin România și va crește volumul de mărfuri tranzitate/transbordate din portul Constanța și nu numai.

Diana Coroabă, Partener PwC România: Mediul de afaceri a propus, dar din păcate modificarea nu a fost adoptată, eliminarea suprataxării vânzărilor de credite neperformante sau alte creanțe restante. Măsura ar veni în sprijinul băncilor și al companiilor de utilități și din telecom în această perioadă în care riscul de acumulare a debitelor restate este foarte crescut. La acest moment legislația nu permite înstrăinarea acestor creanțe întrucât, în special pentru creantele negarantate, prețul de cesiune este de cele mai multe ori mai mare decat costul fiscal.

La acest moment băncile nu sunt atat de afectate intrucat rata creditelor neperformante (NPL) este mică, însă ne așteptăm să crească semnificativ în anul 2021, după ce guvernul nu va mai putea acorda subvenții, facilități fiscale și financiare. Aceasta suprataxa afectează nu doar vânzările de credite neperformante, dar si instrainarile de credite performante al căror preț este mai mic decat valoarea contractuala ramasa. După cum știm cu toții, la acest moment băncile trebuie sa adopte măsuri de reducere a riscului de credit, una dintre ele fiind vanzarea creditelor în vederea securitizarii.

Aceasta masura nu este fezabilă din punct de vedere comercial datorită costului fiscal, diferenta dintre valoarea contractuala a creditului și prețul de vanzare fiind deductibile in procent de 70%. Credem că guvernul trebuie să adopte din timp măsuri favorabile înstrăinării acestor credite fie către entități specializate în recuperarea creanțelor, fie către fonduri de investiții sau alte instituții financiare. Motivul pentru care s-a introdus aceasta suprataxă, respectiv că băncile vând aceste creanțe către entități din grup la prețuri foarte mici, se poate controla de către fisc prin legislația prețurilor de transfer.
Principalele modificări aduse Codului de procedură fiscală

Dan Dascălu, Partener coordonator litigii fiscale D&B David și Baias: Este cea mai importantă modificare a Codului de procedură fiscală de la adoptarea acestuia, prin raportare la impactul preconizat și la numărul de amendamente care pot fi împărțite în modificări de ordin sistemic, de ordin funcțional, de creștere a gradului de protecție a contribuabilului și de ordin tehnic.

Schimbarea fundamentală de paradigmă din perspectivă sistemică este delimitarea netă a domeniului fiscal de cel penal, făcându-se încă un pas înainte în această privință. Este prevăzută o soluție mult mai tranșantă: încetarea procedurii fiscale ori de câte ori există suspiciuni de ordin penal referitoare la probe încă din faza inspecției fiscale și sesizarea organelor penale spre a efectua cercetări, fiind reglementate în mod echilibrat și mecanismele corespunzătoare de protecție a intereselor contribuabilului și ale organelor fiscale.

Din perspectivă funcțională este prevăzută o importantă schimbare prin atribuirea competenței de soluționare a contestațiilor din subordinea ANAF în cea a Ministerului Finanțelor Publice pentru a încerca prevenirea, pe de o parte, a poziționării celei dintâi și ca "judecător" și ca parte în cadrul procedurii (pentru că actele contestate, cum ar fi cele de impunere) sunt emise de ANAF. Pe de altă parte, s-a considerat că Ministerul Finanțelor Publice ar fi într-o poziție mai potrivită pentru a soluționa contestațiile, întrucât se află la originea actelor normative, astfel încât ar trebui să poată proceda la o interpretare mai aproape de intențiile legislative urmărite, dar și fără a fi în subordinea ANAF, chemat să încaseze și/sau păstreze banii la buget.

Din perspectiva îmbunătățirii protecției contribuabilului cea mai importantă modificare este introducerea a patru noi cazuri de nulitate a actului administrativ fiscal, pentru situațiile în care organul fiscal nu respectă reglementările legale. Din aceeași perspectivă, ar fi de amintit introducerea unei noi căi de atac suplimentare împotriva deciziei de soluționare a contestației - reexaminarea acesteia - inspirată din procedura civilă (revizuirea).

Există numeroase alte modificări de ordin tehnic, multe dintre ele menite să ofere o mai bună protecție contribuabilului, aducând clarificări în privința unor aspecte ce generau în trecut disfuncționalități (de exemplu, curgerea prescripției termenului la dobânzi în cazul sumelor încasate de organele fiscale prin acte nelegale sau când rambursarea e stabilită după disputa fiscală) sau reglementând aspecte neacoperite în trecut (de exemplu, reverificarea unor aspecte la cererea contribuabilului; o mai bună protecție a confidențialității informațiilor referitoare la contribuabil etc).

În concluzie, per ansamblu, este o reglementare utilă și așteptată pentru mediul de afaceri, va contribui la o mai bună balansare a relației organ fiscal- contribuabil și sperăm să fie una viabilă și aplicată în mod corespunzător în practică.




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4152 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by