Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic
Eveniment online PwC România

VIDEO România a ajuns într-un punct de ”no return” în care trebuie să accelereze procesul de digitalizare. Principalele declarații

de     PwC România
Marţi, 23 martie 2021, 9:44 Blogul PwC Romania


Eveniment PwC România - 24 martie
Foto: PwC România
Evenimentul ”Digitalizarea, calea spre reforma societății și a statului? Avantaje, provocări, amenințări” s-a încheiat. Intră în articol pentru înregistrarea evenimentului și pentru principalele declarații.

Au participat Ciprian Teleman, Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank, Radu Georgescu, Fondator și președinte GeCad, Sergiu Neguț, Cofondator Fintech OS, Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România, Dinu Bumbăcea, Lider Consultanță pentru afaceri PwC România, Diana Coroabă, Mircea Bozga și Gabriel Voicilă, Parteneri PwC România.


Urmăriți înregistrarea evenimentul aici:


Principalele declarații:

Ionuț Simion: ”Restricțiile impuse de pandemia COVID-19 au arătat că administraţia publică şi companiile se pot mobiliza şi pot realiza în timp record proiecte de digitalizare amânate sau aflate pe hârtie, pentru a putea funcționa la distanță. Anul 2020 a dat un impuls digitalizării care trebuie să continue pentru a crește calitatea serviciilor, produselor, al numărului de locuri de muncă și, implicit, la PIB-ul potenţial. România are infrastructura necesară pentru a accelera digitalizarea, însă trebuie să facă progrese la integrarea diferitelor inițiative și proiecte într-o viziune strategică.”

Ciprian Teleman: ”Din perspectiva administrației, ați văzut accelerarea interconectării unor platforme pe care le administrează guvernul și cred că mai important decât asta este că administrația s-a trezit, ia mai în serios subiectul digitalizare și chiar cu un început de narativ în ceea ce privește transformarea digitală, care va trebui dezvoltat, pentru că acum noi, la Guvern, ar fi trebuit să avem date despre ce s-a întâmplat, nu avem niște date credibile care să poată fi furnizate în timp real. Este o paradigmă care trebuie schimbată: felul în care privim datele, este una din componentele cheie ale transformării digitale. Comerțul electronic a crescut, interoperabilitatea serviciilor digitale pentru cetățeni a crescut, simțim presiunea, începem să digerăm mai bine comportamentul în mediul digital”.

"Trebuie să avem această claritate despre ce înseamnă digitalizare, ce înseamnă transformare digitală, pentru că lucrurile astea sunt cunoscute pentru foarte puțini colegi din mediul public. La MCID, vedem procesul de transformare digitală cu o perspectivă de 10 ani în care o să aibă loc efectul unor schimbări de paradigmă: datele, felul în care ne raportăm la utilizatorul final.”

”În momentul de față pentru digitalizare bugetul din PNRR este de 4 miliarde euro împărțiți pe anumite categorii, cea mai consistentă parte va merge către cloud-ul guvernamental: date interne în mijloc, centre de date, date interoperabile. Este foarte importantă definirea acestei arhitecturi. Nu trebuie să inventăm, ci ar trebui să apelăm la cei care au au făcut asta. Nu avem timp de experimente. Acesta este punctul critic, pentru că dacă facem greșit, totul va fi greșit. Eu sunt încrezător că în 4-5 ani vom vedea transformări mari”.

”Datele pe care statul le deține și pe care le-ar putea transparentiza într-o oarecare măsură suferă de inconsistență, calitatea lor nu poate fi garantată. Lucru care prin utilizarea lor ar putea duce la incidente, conflicte. E nevoie de un inventar al datelor integre pe care statul le are și asta este etapa zero în această călătorie de transformare digitală”.

”La jumătatea acestui an vom avea teste pilot între administrațiile din București și vom vedea testa în ce măsură poate fi scalat la nivel național. În termen scurt, vom avea adoptat regulamentul pentru identificarea la distanță. Esențială este consolidarea acestui triunghi între administrație, mediul economic și cetățeni care are nevoie de încredere și fără de care nu putem avansa.”

Dinu Bumbăcea: ”Fie că vorbim de sectorul public sau privat, digitalizarea aduce beneficii în primul rând utilizatorilor, cetățenilor, dar și angajaților din mediul public și privat. Noile canale digitale ar putea crește gradul de intermediere financiară, dar pentru asta este nevoie și de educație financiară, care să ducă la creșterea procentului de bancarizare de la 60% la 90%, cât este media europeană”.

Sergiu Oprescu: ”Aș vrea să folosesc un termen din aviație: point of no return, este punctul din care pilotul nu mai are altă opțiune decât să decoleze, pentru că nu mai poate opri pe pistă. Cred că ce s-a întâmplat în pandemie este că din punct de vedere al digitalizării, noi am conștientizat că am trecut de acest punct of no return. Știm în clipa de față că trebuie să decolăm și acest lucru s-a făcut atât la nivelul societății, cât mai ales la nivelul unor segmente ale economiei și sistemul bancar este în prima linie din acest punct de vedere. Toate băncile din România au realizat programe transformaționale, se investește masiv în digitalizare atât a relației cu clienții, cât și la nivelul digitalizării pe care vrei sa o provoci la nivel de societate și a relației dintre business și administrație”.

”Sunt trei elemente pe care trebuie să le avem în vedere în 2021: atragerea și utilizarea cu cap a fondurilor europene, pe baza cărora să facem această reconstrucție a economiei și societății. Al doilea element important este legat de digitalizare. Digitalizarea în sine poate să conducă la creșterea PIB cu câteva procente anual în următoarea perioadă de timp, potrivit unui studiu realizat împreună cu PwC. Al treilea subiect este intermedierea financiară și cum vom avea grijă ca aceasta să aibă o dinamica pozitivă astfel încât să contribuie direct la creșterea economică. Intermedierea financiară fără o digitalizare a serviciilor bancare nu mai poate fi concepută, sunt direct și intrinsec legate.”

”Trebuie să avem o discuție onestă la nivelul societății, pentru că digitalizarea nu este un obiectiv în sine. Digitalizarea este un mijloc ca să atingem niște beneficii la nivelul societății legate de scăderea birocrației, costurilor, de o calitate superioară a interacțiunii dintre client și administrație, dar toate acestea vin cu niște costuri pe anumite segmente care trebuie discutate. Să avem o ancoră puternică politică pentru că cineva trebuie să-și asume aceste direcții: facem o reducere a amprentei administrative, cât, cum în ce fel, pentru că reducerile de costuri despre care discutăm vor rezulta în așa ceva.”

”Ce facem cu aceste două universuri: digital natives si digital adopters: noi nu trebuie să folosim tehnologia pentru a crește decalajul (gap) dintre ei. Noi avem o incluziune financiară de doar 60%, adică cetățeni care au un cont bancar. Media europeană este de peste 90%. Cum facem să nu decuplăm cele două universuri, pentru că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, trebuie să creăm o strategie incluzivă la nivelul societății, altfel vom crea mai multe probleme.
Trebuie să construim încredere ca să putem sa avem acea strategie incluzivă.”

”Este important să investim acum, ca să nu fim lăsați în offside într-o competiție are există la nivel internațional: neobanks, fintechs”.

Radu Georgescu: ”Statistic sunt semnificativ de multe țări care sunt digitalizate de mult timp. Mi se pare atât de mult zece ani astăzi și se mai schimbă 23 de guverne și dacă o administrație nu face să se treacă de no point of return s-ar putea să ajungem în situația cu autostrăzile: hai să mai facem un studiu de fezabilitate. Mi-aș dori ca țara asta să fie tratată ca o companie din punct de vedere al nivelului de execuție, ca la nivel de start-up. Start-up-urile au această abilitate de a alerga foarte repede și înțeleg că guvernul nu este un start-up, dar undeva la jumătatea drumului dacă s-ar ajunge ar fi ideal.

”Cred că problema cea mai mare pe care o avem este percepția legată de credibilitate cu numele România. Pentru orice start-up care vrea să iasă pe piața globală, principala problemă este că lumea percepe România ca pe o țară nepredictibilă și are de dat explicații foarte multe. Al doilea lucru este că atunci când devii global, primul lucru pe care-l ai de făcut este să muți compania din România pentru că legislația este în urma față de ce ar trebui. Astfel, foarte multe companii se pierd. Sunt probleme de credibilitate care se rezolvă cu această digitalizare care are un grad important de transparență.

”Cred că România este într-un punct de vârf tehnologic și suntem atât de buni tocmai pentru că statul nu a avut bani să susțină companiile. În Polonia, unde statul a dat bani având proiecte guvernamentale foarte bune, au păstrat companiile într-o zonă de confort și nu le-au împins să iasă internațional. Cehia în care statul nu a dat bani firmelor de IT a reușit să construiască companii mari. România este aproape de Cehia, dar am depășit acest moment și dacă acum Guvernul va aloca fonduri, piața fiind una matura, va fi un beneficiu foarte mare”.

Sergiu Neguț: ”Suntem încă la nivel de intenții și de mici pași în anumite locuri, dar văd că există o presiune la nivelul instituțiilor de stat să facă digitalizare. Societatea în ansamblu, la nivelul ultimelor 12 luni, a fost foarte deschisă să accepte digitalizarea la toate nivelurile”.

”România dacă are ceva extrem de valoros, care depășește mult media europeană, este abilitatea de a dezvolta produse tehnologice. Combinația de industria IT, care lucrează în creștere, și abilitatea de a genera proprietatea intelectuală, prin centre de ingineering ale unor multinaționale dar și prin companii aflate în faza de start-up în siajul lui UiPath, care este un fenomen la nivel mondial, înseamnă că noi avem acum un domeniu de transformare digitală care poate fi dezvoltat mult mai bine decât în țări la care ne uitam până acum cu admirație”.

”Trebuie să fim exportatori neți de tehnologie, pentru că avem competente. Mă uit la tehnologie și suntem un lider regional. Sunt bucăți din ecosistem care lipsesc și pe care trebuie să le accelerăm”.

Evenimentul face parte dintr-o serie de cinci dezbateri pe teme esențiale pentru mediul de afaceri. În 2021, PwC România marchează 30 de ani de activitate pe piața locală, timp în care a contribuit constant la dezbaterea publică și la promovarea subiectelor importante pentru economie și societate. Prima dezbatere pe tema investițiilor poate fi văzută aici.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














4148 vizualizari


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by