Articol susținut de PwC România

Pachetul de TVA pentru comerțul electronic: Ce implicații au modificările aduse Codului fiscal pentru companii ​

de Adina Vizoli     PwC România
Luni, 5 iulie 2021, 15:33 Blogul PwC Romania


Adina Vizoli-Alexandru, Director, PwC Romania
Foto: Pwc Romania
Pachetul cuprinde o serie de modificări ale legislației europene obligatorie în privința regimului TVA pentru vânzările de bunuri și servicii către consumatorii finali din UE, urmare a comenzilor plasate preponderent online.

În prezent, furnizorul datorează TVA pentru vânzările la distanță efectuate în UE, iar cota aplicabilă este determinată de încadrarea în plafoanele stabilite individual de fiecare stat membru unde se livrează bunuri destinate consumatorilor finali. Astfel, când plafoanele sunt depășite, furnizorii trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA în acele state membre și să raporteze și să plătească TVA pentru vânzările efectuate. Pentru bunuri livrate din afara UE se aplică o scutire de TVA pentru pachetele de până la 22 euro, ceea ce a condus la diferite scheme de introducere în UE a bunurilor de import fără TVA fie prin fragmentarea unor comenzi mai mari, fie prin declararea voit eronată a valorii bunurilor în vamă.

Ținând cont de neajunsurile sistemului actual, Comisia Europeană a urmărit să reglementeze un cadru uniform de impozitare cu TVA pentru toate bunurile livrate consumatorilor finali din UE, precum și un mecanism facil de raportare și plată a TVA prin ghișeul unic. Prin aceste modificări, Comisia Europeană se așteaptă să aducă venituri suplimentare din TVA de 7 miliarde euro în UE.

Companiile din România care vând bunuri către consumatori din alte state membre vor trebui să își reanalizeze aceste vânzări la distanță, în baza noului plafon unic la nivelul UE de 10.000 euro. De asemenea, vor trebui să adapteze sistemul informatic pentru a-și îndeplini obligațiile de TVA pentru bunuri de import cu valoare redusă.

Dacă societățile din România au deja coduri de TVA în alte state membre în urma depășirii actualelor plafoane pentru vânzările la distanță, companiile pot avea în vedere utilizarea regimului special UE OSS pentru vânzările intracomunitare de bunuri la distanță. De asemenea, pentru bunuri din import cu valoare redusă livrate către consumatori finali din UE pot lua în considerare utilizarea regimului special IOSS.

În cazul societăților care operează interfețe electronice, acestea vor trebui să reanalizeze lista comerciantilor care vând bunuri pe marketplace și să implementeze o structură de comercializare de tip cumpărător-revânzător pentru vânzările la distanță facilitate in UE, dacă sunt îndeplinite condițiile.

Fie că sunt din România sau societăți stabilite în afara UE care aleg România ca stat membru de înregistrare, pentru regimurile speciale UE OSS, non-UE OSS sau IOSS, societățile vor trebui să țină evidențe privind vânzările la distanță/serviciile prestate, astfel încât să permită controlul din partea autorității fiscale a sumelor de TVA datorate.

Acestea sunt principalele implicații pentru companii ale modificărilor aduse Codului fiscal prin OUG nr. 59/2021 care transpune prevederi ale Directivelor (UE) 2017/2455 și 2019/1995. Pentru mai multe informații privind conținutul actului normativ, citiți aici.

Citiți mai mult pe Blogul PwC România.

Articol semnat de Adina Vizoli, Director PwC România




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














3253 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by