Următorul an și jumătate, până în 2023, va fi o perioadă de eforturi intense și transformări pentru companii care urmează să facă tranziția către modele de operare responsabile și transparență prin conformarea cu noile cerințe de raportare non-financiară - ESG (politici de mediu, sustenabilitate și guvernanță).

Monica Movileanu, Cristina AngheluțăFoto: PwC România

Companiile pot să aleagă ce obiective ESG doresc să integreze în cadrul strategiilor lor, iar cerințele de raportare sunt menite să ajute la atingerea acestora. De asemenea, fondurile europene vor sprijini investițiile durabile. Astfel, există premisele ca noile reglementări de raportare să acționeze ca un catalizator pentru dezvoltarea pe termen lung, iar provocările ESG să se transforme în beneficii reale și semnificative. Pentru a avea succes, mediul de afaceri trebuie să gestioneze cele mai importante probleme cu care ne confruntăm astăzi și, prin urmare, să demonstreze modul în care creează valoare - pentru investitori și pentru societate - prin raportare corectă, completă și relevantă.

Limitările cu care se confruntă piața românească

Pentru majoritatea companiilor listate din România, raportarea non-financiară reprezintă o chestiune de conformitate, acestea neavând integrată strategia financiară cu cea non-financiară. De asemenea, foarte puține companii consideră că aceasta este o oportunitate de a-și prezenta strategia de sustenabilitate și impactul dezvoltării pe termen lung sau au un plan de implementare a strategiei.

Citește continuarea articolului pe blogul PwC România

Articol semnat de Monica Movileanu, Partener, Lider ESG, PwC România și Cristina Angheluță, Senior Manager ESG, PwC România

Articol susținut de PwC România