Având în vedere că au rămas trei luni până când se va da startul SAF-T în România, ne-am propus să analizăm într-o serie de articole rolul, avantajele, provocările noului sistem pentru companiile din România, precum și experiența altor state. Ne propunem să venim, astfel, în întâmpinarea mediului de afaceri din România, dar și a reprezentanților ANAF pentru îmbunătățirea cadrului legislativ și procedural pentru a simplifica viața contribuabililor și a autorităților, dar și pentru a evidenția beneficiile unui sistem SAF-T performant.
România a făcut primii pași în vederea implementării SAF-T în anul 2019, proiect ce a intrat în linie dreaptă prin introducerea în Ordonanța Guvernului nr. 11/2021 pentru modificarea și completarea Codului de procedură fiscală fiind a obligativității depunerii acestui fișier începând cu 1 ianuarie 2022.
Principalul rol al fișierului SAF-T este de a standardiza transferul de informații între administrațiile fiscale și contribuabili, oferind avantaje ambelor părți. Având rolul de “standard minim”, SAF-T a fost adaptat de administrațiile fiscale din diferite state în funcție de nevoi, atât în ceea ce privește elementele solicitate prin fișierul SAF-T, cât și prin raportare la recurența depunerii fișierului SAF-T. De aceea și procesul de implementare a SAF-T în fiecare țară este diferit.
Implementarea SAF-T în Polonia
Spre exemplu, Polonia a avut un plan amplu de reformă ce a integrat SAF-T și s-a bazat pe trei piloni: legislație modernă, administrare fiscală eficientă și cooperare strânsă cu mediul de afaceri. După un lung șir de consultări cu mediul de afaceri, autoritățile din Polonia au publicat în martie 2016 varianta finală a structurilor de date SAF-T.
Articol semnat de Daniel Anghel, Partener, Lider servicii fiscale și juridice PwC România și Anca Macovei, Director PwC România
Citește mai mult pe blogul PwC România
Articol susținut de PwC România
