​​Renunțarea la cota unică și introducerea unui sistem de impozitare progresivă sunt considerate inoportune de 90% dintre respondenții la un sondaj realizat de PwC România, în pregătirea Conferinței Anuale de Taxe. În schimb, opiniile sunt împărțite atunci când vine vorba de reducerea cotei de TVA la 0% la alimente, despre care 56% cred că va avea un impact pozitiv sau despre modificarea sistemului de impozitare a proprietăților, pe care 54% o consideră necesară.

​Conferința Anuală de Taxe a PwC RomâniaFoto: PwC România

Aceste subiecte, precum și măsurile care se pregătesc pe termen scurt pentru digitalizarea administrației fiscale și în zona legislației fiscale, au fost discutate în cadrul celei de-a 18-a ediție a Conferinței Anuale de Taxe 2022 la care au participat Mirela Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, alături de Daniel Anghel, Partener, Liderul Departamentului de consultanță fiscală și juridică, Ionuț Simion, Andreea Mitiriță, Ruxandra Târlescu și Diana Coroabă, Parteneri PwC România și Dan Dascălu, Partener D&B David și Baias.

Puteți urmări înregistrarea evenimentului aici.

Principalele declarații ale evenimentului:

Daniel Anghel, Partener și Liderul Serviciilor de Fiscale și Juridice a PwC România

• Recent, vedem o competiţie de propuneri fiscale în spaţiul public care nu sunt detaliate, nu sunt fundamentate, nu au la bază o consultare şi dau impresia că aceste modificări încep să apară peste noapte fără ca la masă să fie actorul principal, şi anume mediul de afaceri care, evident, va trebui să le suporte. Se creează, astfel, impresia că se iau iarăşi decizii fără o consultare. Sperăm să fie doar ceva izolat şi să nu continue aceste lucruri.
• România are nevoie de o reformă fiscală, dar care să fie cu adevărat echitabilă și fundamentată. Discutăm de revenirea la impozitul progresiv de câțiva ani, dar fără să facem o analiză serioasă. Mediul de afaceri susține în continuare cota unică care, încă de la implementare, a reprezentat un brand de atragere a investițiilor. La acest moment cred că ANAF nu este pregătită să schimbe paradigma pentru a răspunde unei impozitări progresive. Dacă vrem să facem acest lucru, trebuie să avem o discuție așezată cu toți factorii de decizie la masă și, dacă se ia decizia politică de modificare, să avem la dispoziție o perioadă rezonabilă pentru pregătire.
• Referitor la reducerea cotei de TVA la alimente şi, în general, reducerile de cote de TVA, dacă în ceea ce priveşte cota la energie electrică lucrurile sunt destul de simple, adică e permisă de Directivă, în ceea ce priveşte reducerea cotei la alimente la zero, ştim foarte bine să Directiva nu permite cote mai mici de 5%. Au fost discuţii la finalul anului trecut în cadrul Ecofin şi atunci s-a stabilit că paradigma de stabilire a cotelor va avea o mai mare flexibilitate pentru guverne. Din această perspectivă s-a propus o reducere chiar mai mică de 5% la zero pentru şapte produse. Deci, urmează ca pe parcursul anului 2022, dar depinde foarte mult şi de deciziile care se vor lua la nivelul Uniunii Europene. Dacă aceste reduceri se vor regăsi în preţ este la latitudinea companiilor.
• Ieri am văzut o propunere de reducere la jumătate a accizei la energie şi vă spun sincer că ar trebui să ne uităm mai întâi la reglementările europene pentru că suntem deja la pragul minim agreat de Uniunea Europeană şi nu cred că putem să reducem din perspectivă legală mai jos decât suntem acum.
• În ceea ce priveşte reaşezarea sistemului privind impozitarea proprietăţilor, avem nevoie de asta, dar nu credem că un impozit suplimentar plătit de cei care deţin mai mult de două locuinţe va funcţiona. Putem vorbi de o reaşezare pe principii ale fiscalităţii verzi, atunci când vorbim de clădiri care au o anumită amprentă energetică sau când vorbim de maşini poluante sau nepoluante.

Mirela Călugăreanu, președintele ANAF

• În anul 2021 lucrurile s-au mișcat bine, chiar și în prima lună din 2022 încasările arată bine, dar în mod evident procesul va trebui accelerat.
• Cea mai mare provocare pentru Agenție în anul 2022 o reprezintă lansarea procedurilor de achiziție publică pentru marile proiecte de digitalizare: proiectul Sfera, proiectul de unificare a bazelor de date și migrare pe baze de date de centralizată a evidențelor fiscale, proiectul APIC sau Big Data, care are o componentă consistentă în ceea ce privește analiza de risc și Trafic Control. Aceste achiziții publice vor fi lansate în cursul acestui an și trebuie finalizate până la sfârșitul lui 2022 pentru a respecta țintele pe care le-am prevăzut în PNRR.
• 2022 va însemna deplina operaționalizare a SAF-T pentru mari contribuabili ce aduce beneficii precum: controale mai puține, controale la distanță, mai puțin documente solicitate, durata inspecției fiscale se va reduce semnificativ. Pentru anul 2022 ținta în PNRR este ca peste 30% din controalele efectuate ca și pondere total verificări sa fie verificări documentare. Suntem în calendar.
• Ne-am propus împreună cu colegii de la Inspecția Muncii un plan comun pentru prevenirea muncii subdeclarate - este o țintă în PNRR -, care va deveni operațional în partea a doua a lunii martie. Contribuabilii trebuie să se aștepte la verificări tematice din această perspectivă. Această activitate va avea un rol extrem de important, știți că an de an pe Semestrul European multe critici au venit în zona aceasta, cum că instituțiile cu atribuții în domeniu nu au colaborat corespunzător astfel încât să se înregistreze o diminuare semnificativă a fenomenului de nedeclarare și subdeclarare din această perspectivă, desigur și cu consecințe în ceea ce privește încasarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale (...) Trebuie să recunoaștem că avem un decalaj fiscal și în zona colectării impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, de aceea (...) trebuie să încercăm să-l reducem

Alin Chitu, Secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice

• Legat de PNRR, am plecat de la o listă, o structură în care aveam măsuri clare și în urma discuțiilor (dintre minister si ANAF) și am ajuns la concluzia că trebuie să ne stabilim niște obiective de politică fiscală. Din perspectiva aceasta s-a stabilit la nivel politic ca focusul să fie pus pe creșterea capacității ANAF și pe o eficientizare a colectării. Am reușit să negociem niște obiective (în PNRR) care să ne ofere o flexibilitate destul de mare cu privire la măsurile fiscale pe care trebuie să le adoptăm în termenul agreat de PNRR.
• Noi nu avem un obiectiv definit în PNRR de a modifica o secțiune din taxe sau alta. Într-adevăr trebuie să ne asumăm și anumite elemente tangibile și sunt menționate două lucruri specifice: impozitarea microîntreprinderilor și facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor. Acestea au rămas dintr-o listă inițială de 15-20 de propuneri.
• Avem nevoie de evaluări de impact. Sa facem o analiză pentru a determina ce rămâne și ce introducem nou în zona facilităților și să construim modele informatice care să permită o etapizare eficientă a acestor măsuri.
• Obiectivul nostru este să avem un sistem eficient, un sistem echitabil din perspectiva impozitării individului. În acest context ambele variante - cota unică sau cota progresivă - au meritele lor. Să vorbim doar despre cotă progresivă nu adresează principala problemă și anume contribuțiile sociale. Pentru că principala presiune pe salarii vine din zona de contribuții sociale. Noi nu avem un obiectiv în PNRR de a schimba anumite lucruri în taxe, doar sunt menționate impozitul pentru microîntreprinderi și facilitățile fiscale din construcții. Ne-am ferit să avem obiective în cadrul unui impozit. Am zis să ne dăm puțin timp pentru a face o analiză. Primul pas este să ne asumăm ce vrem să facem în următorii ani.

Sia Jiru, Director general adjunct ANAF

• Prin PNRR este prevăzută creșterea numărului de inspecții fiscale cu 10% față de numărul de inspecții fiscale din 2020, până la finele anului 2025. Iar până la finele anului 2022, ponderea verificărilor documentare în total acțiuni de control fiscal care stabilesc obligații fiscale urmează să crească la 30%. Stabilirea țintelor menționate a fost făcută având în vedere modificările ce vor fi efectuate pe parcursul implementării PNRR. Modificări care au legătură cu realizarea digitalizării ANAF.

Teodor Georgescu, director general al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

• Țintele din PNRR sunt valabile și pentru Direcția Generală Antifraudă și vom da o mare atenție activității de verificare documentară în toate cazurile în care aceasta se poate face, adică nu este nevoie de un control fizic în teren. În cazul în care pe parcursul verificării documentare sunt constatate și alte fapte de natură penală sau alte fapte care justifică transformarea verificării documentare în control antifraudă, o vom face.

Articol susținut de PwC România