De un deceniu, PwC CEO Survey explorează percepțiile directorilor generali din România privind evoluția economiei, precum și perspectivele, provocările și oportunitățile de dezvoltare ale organizațiilor pe care le conduc. În 2022, aproape 150 de executivi au răspuns chestionarului. Sinteza opiniilor lor se va regăsi în raportul PwC România CEO Survey, care va fi lansat public pe 11 mai. Câteva perspective asupra raportului din acest an au fost explicate aici de Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România. O serie de interviuri a fost adăugată raportului din 2022 pentru a avea o înțelegere mai aprofundată a opiniilor executivilor din România.
Sergiu Oprescu, Președinte Executiv al Alpha Bank România și Director General al Rețelei Internaționale Alpha Bank, a vorbit în interviul acordat în cadrul raportului PwC CEO Survey despre creșterea economiei în acest an, sistemul bancar și instituția pe care o conduce:
- Cu toată incertitudinea ce planează asupra impactului pe care războiul îl va avea asupra creșterii economice, estimăm că economia are capacitatea să crească și anul acesta.
- Motoarele de creștere ar fi: implementarea PNRR cu accesarea fondurilor europene alocate, ridicarea restricțiilor impuse de pandemie în ultimii doi ani și creditarea economiei.
- Vedem oportunități în zona creditării companiilor prin programele de garanții guvernamentale deja consacrate și a celor nou lansate în acest an, a creditării achizițiilor de locuință și în continuarea procesului de transformare digitală.
- Provocările sunt legate de creșterea prețurilor la energie și materii prime, iar războiul creează o presiune suplimentară asupra unor producători din sectorul industrial.
- Așa cum pandemia a grăbit digitalizarea, criza energetică va grăbi tranziția către producerea și utilizarea energiei regenerabile.
- Este bine ca intermedierea financiară să încorporeze un oarecare grad de anticiclicitate.
Traversăm o perioadă complicată, la finalul unei pandemii și la începutul unui război, care afectează economia și afacerile. Care sunt așteptările dvs. în privința economiei locale pentru acest an? Cum credeți că vor afecta aceste evoluții industria bancară?
S.O.: Cu toată incertitudinea ce planează asupra impactului pe care războiul îl va avea asupra creșterii economice, estimăm că economia are capacitatea să crească și anul acesta, dar într-un ritm mai lent decât anul trecut. Motoarele de creștere ar fi: implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu accesarea fondurilor europene alocate, ridicarea restricțiilor impuse de pandemie în ultimii doi ani și creditarea economiei. Este un semn bun faptul că jaloanele și țintele prevăzute în cadrul PNRR pentru primul trimestru au fost îndeplinite. Totodată, sistemul bancar este solid, bine capitalizat și lichid și va continua să sprijine economia, cum a făcut-o și în pandemie.
Pe de altă parte, așteptările sunt ca inflația să fie ridicată, ceea ce va afecta puterea de cumpărare a consumatorilor. Iar creșterea dobânzilor ca modalitate de ancorare a așteptărilor inflaționiste va pune o presiune suplimentară pe debitori.
În acest context care credeți că ar putea fi principala oportunitate pentru creșterea companiei dvs, în acest an, dar care ar fi cel mai mare risc?
S.O.: Vedem oportunități în zona creditării companiilor prin programele de garanții guvernamentale deja consacrate și a celor nou lansate în acest an, a creditării achizițiilor de locuință și în continuarea procesului de transformare digitală. În România se menține nevoia de locuințe, fie că vorbim despre cei care își cumpără prima casă, fie despre cei care doresc o calitate mai ridicată a condițiilor de locuit prin creșterea dimensiunii spațiului pe care îl au la dispoziție sau prin îmbunătățirea eficienței energetice a locuinței. Suntem țara europeană cu cea mai mare pondere a populației care trăiește în locuințe supraaglomerate, iar în contextul creșterii prețurilor energiei, eficiența energetică va deveni un obiectiv prioritar pentru majoritatea gospodăriilor populației.
Provocările sunt legate de creșterea prețurilor la energie și materii prime, iar războiul creează o presiune suplimentară asupra unor producători din sectorul industrial (Rusia deține 20% din exportul global de vanadiu, cobalt, paladiu - metale folosite la producerea imprimantelor 3D, a dronelor, în robotică sau la producerea semiconductorilor).
Citește continuarea interviului pe blogul PwC România aici
Articol susținut de PwC România
