Conștientizarea reciclării selective trebuie să meargă în paralel cu investițiile în centrele de colectare, pentru ca România să progreseze în domeniul managementului deșeurilor și pentru a-și atinge țintele asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta este una dintre concluziile conferinței ”PNRR - Investiții pentru economia viitorului. Managementul deșeurilor”, organizată de PwC România.
Vezi mai jos înregistrarea evenimentului:
Moderatorii evenimentului, Daniel Anghel, Partener, Leader servicii fiscale și juridice, PwC România și Monica Movileanu, Partener, ESG Leader, PwC România, i-au avut alături în cadrul discuției pe George Turtoi, Director General, Direcția Generală PNRR, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP), Cosmin Dorin Teodoru, Director General, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate MMAP, Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României, Radu Merică, CEO RER Group, Constantin Damov, Președinte Green Group, Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje, și Vlad Alexe, Waste Wood Purchasing Manager, EGGER Group.
PNRR reprezintă o oportunitate uriașă pentru modernizarea și dezvoltarea României, stabilind prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă.
Principalele declarații
Daniel Anghel, Partener, Leader servicii fiscale și juridice, PwC România
Managementul deșeurilor a generat extrem de multe pasiuni: atât din perspectiva mediului de afaceri, cât și din perspectiva autorităților. Știm foarte bine că sunt multe lucruri care se întâmplă, inclusiv modificările din Parlamentul României pentru Legea 196. În sfârșit, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un vector de predictibilitate în ceea ce privește reforma legislativă din România pe diferite sectoare. Aș face o paralelă cu faptul că de fiecare dată pot apărea modificări peste noapte. Evident că noi ca mediu de afaceri nu ne dorim acest lucru. De aceea sperăm ca PNRR va reprezenta acea lumină de la capătul tunelului pe care o vedem de fiecare dată.
Monica Movileanu, Partener, ESG Leader, PwC România
PNRR pentru managementul deșeurilor pune niște ținte foarte ambițioase, considerând situația actuală a României la acest capitol. Este evident că efortul o să fie foarte mare pentru atingerea acestor obiective atât din partea autorităților, cât și din partea entităților din mediul privat și public, care sunt angrenate în acest proces. Provocarea este una foarte mare, dar dacă obiectivele vor fi atinse, impactul va fi considerabil atât în mediul economic, dar și pentru societatea. Când vorbim despre țintele PNRR, vorbim despre două mari obiective: reducerea la 10% a cantităților de deșeuri municipale până în 2035, dar și de creșterea gradului de reciclare până în 2025 la 55%, momentan suntem undeva la 10%. Pentru atingerea acestor obiective ne trebuie o abordare integrată, nu putem să atingem doar anumite puncte de colectare sau de reciclare. Ne trebuie o abordare integrată prin anumite politici pentru diminuarea deșeurilor, pentru investiții majore în sisteme de reciclare și colectare. Dar o componentă foarte importantă este educarea cetățenilor privind comportamentul sustenabil.
Cosmin Dorin Teodoru, Director General, Direcția Generală Deșeuri și Situri Contaminate MMAP
Dacă ne uităm la ce își propune Guvernul să finanțeze prin PNRR, practic ne întoarcem la baza managementului deșeurilor și anume: colectarea separată. Din păcate, după toți acești ani pe care România i-a parcurs ca stat membru în UE totuși nu reușim la nivelul comunităților locale să depășim acest prim pas, care este și cel mai simplu. Guvernul și-a propus ca prin aceste investiții în instrastructură să rezolve lipsurile de care se plâng comunitățile locale și autoritățile publice locale. Cetățeanul nu colectează separat pentru că nu are nici minim prevăzut de lege. Trebuie să înțelegem că este un efort pe care trebuie să îl facem împreună: pe lângă autoritățile centrale și pe lângă autoritățile locale, trebuie să atragem în acest demers și cetățenii.
La actuala sarcină pe care o are garda (de mediu) este foarte complicat să facă față la ce este în prezent și la ce va întâmpla în viitor, (...) să acopere toată plaja de nereguli. Capacitatea instituțională la nivelul instituțiilor din subordine este o problema pe care ministerul încearcă să o rezolve prin PNRR, suplimentând resursa umană cu instrumente digitale care să le facă munca mai ușoară și mai accesibilă în teren.
Există la minister o companie națională de conștientizare a colectării separate, părerea noastră este că după atâția ani suntem încă la început să convingem oamenii să împartă deșeurile în niște fracții, iar această campanie se va derula timp de un an. Ministerul Mediului este în discuții cu Ministerul Educației să încercăm să introducem această conștientizare de managementul deseurilor în școli, începând din liceu.
Consumatorul este captiv la ceea ce i se oferă. Ar trebui să colaborăm mai mult pe partea de prevenire a generării deșeurilor și aici trebuie să se implice mult mai activ producătorii și să înțeleagă că poate ar trebui să schimbăm anumite ambalaje, să folosim mai puține, să umblăm la eco design și să vedem dacă putem oferi consumatorilor și altceva decît niște ambalaje care să îngreuneze viața fiecăruia dintre noi și a serviciului public.
Colectarea selectivă stă la baza a tot ceea ce gândim pentru viitor, fie că vorbim de reciclare, fie că vorbim de economie circulară, fără componenta aceasta, eforturile se vor întinde foarte mult în timp și ne vor costa financiar la fel de mult.
George Turtoi, Director General, Direcția Generală PNRR, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP)
În prezent suntem la zi cu toate obiectivele. Am lansat în avans sesiuni pentru primirea de proiecte, ca să ne îndeplinim țintele: atât pentru ecoinsule, cât și pentru cele de aport voluntar. Urmează să lansăm sesiunile pentru centrele de procesare a deșeurilor și cel puțin pe partea de reforme legislative suntem cu toate la zi.
Sunt deschise 3 sesiuni de depunere acum, care au fost deschise pe 15 octombrie pe partea de ecoinsule, iar pe cele de aport voluntar, pe 22 octombrie, și se vor închide pe 14, respectiv 21 noiembrie. S-au depus suficiente proiecte astfel încât să ne atingem obiectivele pentru 2024. Momentan am deschis apelurile pentru a realiza aceste investiții. Efectul lor se vor vedea în timp. (...) A mai rămas partea cu fabricile de reciclare care va fi lansată în 6 decembrie, pentru a se mai face în paralel o schemă de ajutor de stat de minimis pentru plata studiilor și proiectării.
Legat de ghidul pe fabrici el a fost în consultare încă din iulie, am primit observații, am făcut reglajele, și va fi derulat prin AFM.
Trebuie să meargă conștientizarea în paralel cu investițiile. Omul chiar dacă va fi conștient că trebuie să arunce o saltea uzată într-un loc separat, dacă nu îi creezi locul, nu o va face și va ajunge pe câmp.
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României
Rolul producătorului în acest efort de gestionare a deșeurilor este potrivit legislației de a acoperi costurile de colectare a deșeurilor pe care ambalajele puse de noi în piață ajung să le genereze.
Ceea ce noi am arătat în mai multe rânduri este faptul că răspunderea extinsă a producătorilor nu ar trebui înțeleasă ca o răspundere exclusivă. Avem un rol important în acest ecosistem care are obligația să se ocupă de deșeurile de ambalaje, dar nu putem să influențăm performanța fiecărei verigi din acest lanț. Înțelegem rolul nostru de a acoperi costurile de colectare și avem un sistem de tip EPR implementat prin legislație în România. În curând acesta se va completa cu un instrument nou, care vine să dea o eficiență mai mare în efortul de colectare și implicit de reciclare pentru anumite ambalaje. Ar trebuie să atingem o cotă de colectare de 90% în al treilea an de funcționare a sistemului și, implicit, acesta va fi un stimul pentru dezvoltarea industriei de reciclare care va avea acces la material curat colectat din piață. Ambalajele de băuturi reprezintă o mică parte din piață între 15-20% din totalul ambalajelor municipale generate. Pentru eficiența celeilalte părți majoritare de deșeuri generate de populație este nevoie de mult mai multe instrumente. Este nevoie de o eficientizare a întregului lanț de colectare care pornește de la pubele care sunt puse la dispoziția populației și se duce înapoi în lanț către responsabilitatea celorlalți operatori. Primăriile au un rol foarte important.
Toate eforturile sunt îndreptate către atingerea țintelor și, desigur, în viitor țintele devin mai ambițioase la nivel european și implicit și pentru România și atunci trebuie să facem ceva mai mult și mai eficient, astfel încât lucrurile să se întâmple cu adevărat. Există un dialog cu mediul de afaceri, problema noastră nu este lipsa dialogului, ci cât de consistent este acest dialog din punct de vedere al conținutului său.
Radu Merică, CEO RER Group
În decursul celor 25 de ani de când acționăm în această industrie am descoperit anumite probleme care au legătură cu lipsa finanțării. Toți vorbim despre comportament ecologic, dar nu neapărat comportamentul ecologic este și economic. Este mult mai scump să tratezi deșeul decât să îl arunci la o groapă. PNRR oferă o soluție de a finanța autoritățile. Aici vine discuția dacă banii sunt alocați în direcția corectă? Există lipsuri peste tot în sistem, dar suntem mult mai departe față de momentul în care am aderat la UE. Când vorbim despre gestiunea deșeurilor, majoritatea ne gândim la curățenie, puțină lume se gândește la economie circulară.
Cand vorbim de gradul de reciclare ne referim la un total de deșeuri generate de un teritoriu (...) și mai departe pe lanțul de trasabilitate a raportărilor se vede exact cât din acel deșeu a fost reciclat. Trebuie ținute niște evidențe foarte precise. Pe partea de ambalaje treaba este destul de bună în România, pentru că există o valoare pozitivă a materiei prime, dată de prețul materialului sau de contribuția producătorilor și atunci există bani în sistem cu sau fără PNRR și practic din banii producătorilor/consumatorilor. Ce ne facem cu deseurile biodegradabile, deșeurile din demolări care sunt foarte mari și fără un standard care să spună clar asta este calea de tratare, etc., trebuie găsite soluții, trebuie revizuit, planificat din timp.
Constantin Damov, Președinte Green Group
Tot timpul fiind în coada eforturilor europene de a gestiona deșeurile, am avut perspectiva să recreăm o societate a reciclării. Economia circulară este mult deasupra reciclării. Reciclarea este aproape eșecul economiei circulare și o facem atunci când nu mai avem ce face. Lipsește din legislația noastră sau din inițiativele producătorilor, autorităților locale acel pas către ceilalți R înainte de reciclare: refuză, reduci, repară, reutilizează. Reciclare are un mare concurent în România, și anume groapa de gunoi. Procentele pe care le evaluăm sunt din reciclare și depozitare. Depozitarea a câștigat la scor. Acum se investește și în reciclare.
Noi ne dorim să nu rămână bani care să nu fie atrași. Vor fi domenii în care nu se vor trage din PNRR, dar cred că pe viitor acei bani vor veni tot către industria verde. Avem două componente: un miliard pentru autorități locale și 280 milioane euro pentru mediul privat, sper ca toate sumele să fie absorbite și să avem lucruri pe care nu le-am avut: sisteme digitale robuste.
Eu văd rolul PNRR să vină să completeze acolo unde nu există linii de reciclare pentru anumite materiale, precum textile, deșeuri din construcții, deșeuri periculoase, panouri fotovoltaice, bateriile mașinilor electrice. Ar trebui ridicată ștacheta să avem cele mai bune tehnologii pentru creșterea reciclării, România are un gap foarte mare în privința tehnologiilor, nu avem rafinare de metale prețioase din zona electronică.
Cristian Lazăr, CEO & Founder Green Ambalaje
Cea mai importantă este realizare acestui ghid, să se pună în aplicare, perioada de evaluare să nu dureze mai mult de câteva luni. Dacă nu implementăm corect există riscul ca țările din jur precum Polonia, Bulgaria, Ungaria să-și dezvolte mai repede capacitățile de valorificare și reciclare și să ne trezim ineficienți economic. Investițiile trebuie să fie în prim plan iar reglementările legislative care trebuie implementate conform directivei europene să se aplice. Investiții și apoi conștientizare.
Vlad Alexe, Waste Wood Purchasing Manager, EGGER Group
Anul trecut am reușit să atingem un procent de 23% de reutilizare a deșeurilor de lemn în producția de pal. În prezent analizăm să facem noi investiții în instalații, dar cantitățile de deșeuri sunt foarte mari și există o problemă cu calitatea. Ne dorim să continuăm investițiile în România, dar trebuie lucrat și la partea de mentalitate, prin crearea de centre publice de colectare în care cetățeanul să meargă să arunce deșeurile pe categorii. Pe termen scurt aș merge pe crearea de centre publice de colectare care ar putea fi administrate cu ușurință de UAT-uri în parteneriat cu firmele de salubritate sau cu reciclatorii. Va trebui pus accent pe partea de deșeuri de construcții pentru că observăm pierdem cantități semnificative care ajung să fie depozitate la groapă sau incinerate la marginea drumului.
Articol susținut de PwC România
