Ministerul Sănătății vrea ca semnarea contractelor pentru spitalele care vor beneficia de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie realizată mai devreme, până pe 30 martie, pentru a crește perioada de implementare și, implicit, finalizarea acestor proiecte importante de infrastructură, a anunțat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății în cadrul celei de-a cincea conferințe “PNRR - Investiții pentru economia viitorului. Sănătate”, organizată de PwC România.
PNRR încearcă să rezolve o problemă foarte veche a sistemului național de sănătate: finanțarea. Construcția sau, după caz, renovarea și extinderea a 25 de spitale, dotarea și/sau renovarea cabinetelor medicilor de familie și digitalizarea sistemului medical sunt doar câteva dintre obiectivele asumate de România în cadrul acestui program. Despre aceste subiecte, dar și despre capacitatea tehnică și resursele umane cu competențele necesare pentru a folosi acești bani și pentru a implementa proiectele au discutat în cadrul conferinței Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, Florin Bodog, Senator, fost ministru al Sănătății, Șerban Bucur, Manager Spitalul Clinic CF 2, Horia Tomescu, Viceprimar General, Primăria Municipiului București, Răzvan Vulcănescu, reprezentant PALMED, Șerban Semeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria, The Private Healthcare Network, Cristian Predescu, General Manager Supermedical, și Liviu Dumitrescu Capital Equipment & Solutions Business Manager Medtronic.
Principalele declarații din cadrul conferinței:
Ruxandra Târlescu, Partener PwC România: Prin PNRR sunt alocate aproximativ 2,45 mld euro pentru Sănătate. Sunt sume foarte mari atât de necesare pentru a îmbunătăți condițiile din sistemul nostru medical. Însă aceste sume sunt condiționate de ținte și jaloane care trebuie îndeplinite conform unui calendar aprobat. Întregul PNRR, la toate componentele sale, prevede o serie de reforme care condiționează accesarea banilor. Așadar, PNRR nu aduce doar finanțare substanțială, ci schimbări, unele radicale în toată economia României. Este un plan foarte ambițios și o ocazie de reformă profundă a sistemului sanitar
Anda Rojanschi, Partener D&B David și Baias: Obiectivele care se doresc a fi atinse sunt generoase: infrastructură modernă, digitalizare și dezvoltarea telemedicinei, sistem echitabil de decontare a serviciilor prestate de furnizori. De asemenea, se are în vedere încurajarea prevenției și a diagnosticării precoce. Raportul Organizației Mondiale a Sănătății califică investiția în prevenție ca fiind cea mai eficientă investiție în sănătate, întrucât generează un efect pozitiv pe termen lung și contribuie la construirea unei economii sustenabile. Mai multe țări europene au propus prin PNRR în domeniul sănătății măsuri legate de prevenție și amintesc aici Belgia, Luxemburg, Irlanda, Grecia.
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: În linii mari, cele mai multe proiecte se vor vedea la nivel de infrastructură, primul lucru pe care îl vedem când merg în spital sau la medicul de familie și care te facă să te simți în siguranță și că actul medical va fi unul în siguranță, este modul în care arată infrastructura.
Vor beneficia de finanțare 25 de unități care vor fi selectate pe baza anumitor criterii. Pe 18 noiembrie a fost publicat ghidul, pe 23 noiembrie s-a deschis platforma pentru depunerea de proiecte și se va închide pe 9 decembrie. Se dorește ca semnarea contractelor să fie făcută mai devreme decât era planificată inițial, tocmai pentru că deadline-ul final nu poate fi mutat, ca să creștem perioada de implementare. Se dorește semnarea până pe 30 martie, ca să dai timp și șanse cât mai mari pentru a fi finalizate proiecte atunci când trebuie, la mijlocul anului 2026.
Lista celor 25 este dată de cât de avansate sunt proiectele, ce s-a făcut suplimentar pentru a impulsiona finalizarea demersurilor, dosarelor premergătoare. Au trei ani de zile să finalizeze un proiect mare de infrastructură.
Aceste oportunități de finanțare sunt aproape fără precedent, pentru că în dorința noastră de a avea o societate modernă, un sistem de sănătate performant, cât mai aproape de standardele europene, ai nevoie de finanțare. Și de cele mai multe ori, în trecutul apropiat aceasta (finanțarea) a fost principala cauză care ne-a ținut în loc toate ambițiile și dorința noastră de a face lucrurile să se întâmple. PNRR și Programul Operațional de Sănătate sunt două oportunități fără precedent.
Atunci când sistemul de sănătate se confruntă cu o criză, mecanismele, instrumentele pe care le are sistemul de sănătate să poată să protejeze sănătatea populației cât mai bine, acesta este obiectivul principal și poate fi realizat prin câteva direcții strategice: infrastructura în domeniul spitalicesc este esențială și trebuie să țină pasul cu tehnologia care avansează foarte mult, (...) prevenția, care stă în centrul oricărei investiții în domeniul sănătății, și (..) tehnologiile noi, telemedicina.
Suntem forțați de tot ceea ce se întâmplă în celelalte țări, de tot ce se întâmplă la nivel european, să ținem pasul cu felul cum evoluează lucrurile. Există o foarte mare activitate în a recruta resursă umană specializată, inclusiv în cadrul administrației centrale, pentru că toate ministerele beneficiază de PNRR și atunci: cu cine faci lucrurile să se întâmple? Cu oamenii care au experiență, nu poți să iei totul de la zero. Pot să spun că a fost ca o competiție între ministere pentru a identifica oamenii cu experiență, cu poziții de leadership, pentru a încerca să-i atragi în echipe pentru ca fiecare să-și implementeze mai bine obiectivele. Resursa umană este esențială, constituirea unor echipe în care există profesionalism, în care să găsești formule de a motiva oamenii, pentru că volumul de muncă este semnificativ, se lucrează cu deadline-uri destul de strânse, este un program de implementare fulger până în 2026. Se fac eforturi semnificative de constituire a unor echipe de a implementa aceste reforme punctuale și sectoriale, dar în același timp de a gândi un cadru care să permită implementarea unor proiecte pe foarte repede înainte.
Până acum au fost atinse toate țintele și jaloanele în domeniul sănătății, au fost lansate șapte apeluri de proiecte, primele vor începe în ianuarie 2023. Se lucrează și la altele care vor fi lansate în perioada următoare.
Florin Bodog, Senator, Comisia de Sănătate, și fost ministru al Sănătății: Cred că Ministerul Sănătății în actuala structură nu este pregătit să gestioneze singur implementarea acestui plan, (...) cred că trebuie folosite toate structurile specializate în accesare de fonduri atât de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, cât și de la nivelul universităților. Sunt foarte puține ministere care au posibilitatea de a gestiona proiecte de asemenea amploare.
Cei mai mulți bani sunt alocați pentru infrastructură, dar cred că cele mai importante din PNRR sunt reformele. Dacă aducem infrastructură, fără să mergem în paralel cu reformele, să ținem resursa umană în țară nu e suficient și cred că PNRR ne oferă niște instrumente importante, pe care dacă știm să le folosim și să le sincronizăm, vom reuși să creștem calitatea actului medical în România. Ca un exemplu, în urmă cu ceva ani s-au făcut ambulatorii de specialitate în orașele în care nu existau doctori, s-au cumpărat aparate pentru care nu era personal.
Vor fi multe modificări legislative la nivelul legislației secundare, precum contractul-cadru de acordare a asistenței medicale, aprobat prin Hotărâre de guvern. Cred că la un moment dat va fi necesar să rescriem o altă lege a sănătății, care să fie mai europeană.
Cred că trebuie să recalculăm tariful pe caz, acest tarif alocat pentru un caz rezolvat în ambulatoriu sau spital nu acoperă serviciul prestat. Noi am încercat să cârpim pe ici pe colo, în sensul că au fost date acțiuni prioritare, care se dau doar în spitale publice, unde există asistență medicală pe terapie intensivă pentru cazurile care nu prea ajung în privat. Acest lucru produce o distorsionare a pieței și cred că va fi un act de curaj să spunem cât costă serviciile medicale în România și nu să facem costul împărțind banii pe care îi avem în bugetul casei de asigurări la numărul de servicii medicale pe care îl estimăm noi.
Horia Tomescu, Viceprimar General, Primăria Municipiului București: Din punct de vedere financiar, dacă ne uităm, la datoria publică a României, aceasta a crescut cu 50 de miliarde de euro în trei ani, o dată și jumătate față de PNRR, dar banii aceștia nu s-au dus în investiții și în reformarea statului, ci în stăvilirea crizei covid si acum a crizei energetice. Importanța PNRR este covârșitoare, pentru că vine cu acest mix de reforme pe care clasa politică se ferește să le adopte de mai bine de zece ani și sume mari de bani cu care să faci aceste reforme și investiții. La administrația spitalelor avem o echipă destul de bine închegată, o direcție de proiecte și programe care a lucrat cu managementul celor 19 spitale pentru a avea proiecte închegate și să atragem fonduri atât pentru prespitalicesc, cât și pentru spitale. Am reușit să trecem zece proiecte pentru nosocomiale, 11 pentru ambulatorii și patru proiecte de spitale noi, mai sunt patru proiecte ale ministerelor pentru București.
Șerban Semeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria, The Private Healthcare Network: Din zona de reforme cele mai importante mi se par introducerea de criterii de calitate pentru furnizori în 2022, urmate de criterii de calitate și performanță pentru personal anul viitor și noul contract-cadru. Noul contract-cadru ar trebui să fie revoluționar, ar trebui să reușească în cele din urmă să învârtă piramida serviciilor, să pună la baza sistemului zona de ambulatoriu, zona de medicină primară și zona de prevenție.
În sistemul privat există 1,5 milioane de abonați care vin în ambulatoriul clinicilor private, dacă s-ar duce în ambulatoriile spitalelor publice nu cred că ar putea fi deserviți, și din perspectiva resurselor umane, nu există suficienți medici.
PNRR va fi o oportunitate să vedem că medicii și asistentele nu mai părăsesc România, este greu să concurăm cu spitalele din afară, să-i aducem înapoi, mai bine concurăm cu spitale din România. Există zone în România cu deșert de medici, nu există medici, nu poți construi clinici pentru că nu ai cum să asiguri circuitul complet al pacientului.
Pentru noi ca mediu privat acesta va fi marele avantaj: PNRR va ridica standardul întregii industrii și va asigura concurența, pentru că avem nevoie de concurență la același standard de calitate.
Șerban Bucur, Manager Spitalul Clinic CF 2: Depunem proiecte pe cele trei axe, mai puțin neonatologia, care urmează. Aceste sume pentru un spital de stat sunt foarte binevenite și suficiente, mai ales pe axa de nosocomiale, unde spitalele publice de stat au o mare problemă. Nu atât că infectiile există, ci că nu sunt raportate, or această investiție, pe lângă partea de prevenție, are și partea de raportare. Există tehnică pentru raportarea infecțiilor nosocomiale. Această sumă ne ajută ca de acum încolo să putem să protejăm, să combatem, să prevenim. Pe partea de ambulatorii putem să realizăm o parte de dotare, fiind o gură mare de aer și pentru ministerul de resort de care aparținem.
Răzvan Vulcănescu, reprezentant PALMED: Suntem într-un dialog constant cu autoritățile astfel încât să îi asigurăm de un suport pe care îl putem oferi atât pentru implementarea tuturor jaloanelor din PNRR, cât și privind oportunitățile și aportul pe care furnizorii de servicii medicale îl are.
Pandemia a afectat toate sectoarele din economie, dar cel mai afectat și greu încercat a fost cel al sănătății, iar PNRR ar trebui sa asigure un răspuns rapid în ceea ce privește redresarea capacităților funcționale a entităților afectate și construcția premiselor care pe viitor să le facă rezilientă la provocări similare.
Liviu Dumitrescu Capital Equipment & Solutions Business Manager Medtronic: Din perspectiva Medtronic așteptăm acest moment de peste 20 de ani și unde căutăm și privim mai departe este în zona de modificări legislative (...) pe contractul cadru și pe legea sănătății unde așteptăm să fie stimulată și utilizarea tehnologiei înalte.
Cristian Predescu, General Manager Supermedical: Așa cum există zone deșertificate din punct de vedere al personalului medical, corelate și cu o deșertificare a oamenilor din zonele respective, există și zone care sunt deșertificate de aparatură medicală. Sunt spitale care încă au nevoie de aparate de radiologie, de diagnostic. Spitale mici, medii sau mari care nu au CT. Mai mult decât zona de aparatură medicală ar trebui să luăm în calcul o componentă specială a PNRR, aceea a digitalizării, care poate să rezolve o parte din problemele din zonele deșertificate. Interconectarea spitalelor poate să fie o soluție pentru o viață mai bună a pacienților. UE vine cu un program până în 2025, la care România va trebui să adere, de interconectare a datelor și crearea unui flux care să permită interacțiunea pacientului la nivel digital în toată Uniunea Europeană.
Articol susținut de PwC România
