Zilele trecute, fluxurile de stiri, blogurile de tehnologie, ziare importante, au publicat o stire despre cum Apple taie la jumatate comanda de display-uri de iPhone din cauza scaderii cererii pentru iPhone 5. Toate bune si frumoase pina in momentul in care toti au anuntat ca Apple comandase 65 de milioane de display-uri pentru primul trimestru din 2013, fara a cita insa o sursa (nici macar sa spuna de unde au cifrele), scrie Alex Mihaileanu, pe blogul lui.

Prostia a mers pina acolo incit nici un jurnalist - fie el si de la Wall Street Journal, primii care au preluat informatia de la publicatia japoneza Nikkei - nu a verificat cifrele de vinzari din ultimii ani, pentru primul trimestru. Mai pe romaneste, in primele trei luni ale anului 2012, Apple a vindut 35 de milioane de iPhone-uri. Primul trimestru al fiecarui an este - lucru, de altfel, cunoscut - cel mai mai slab pe care il inregistreaza compania, in fiecare an. Ceea ce e firesc, fiind explicabil prin faptul ca grosul cumparatorilor nu vine in prima parte a anului, ci in lunile precedente - mai exact, de sarbatori.

Cerere redusa pentru iPhone 5

Daca te gindesti la tendinta ascendenta, in materie de vinzari, avuta de Apple, logic ar fi ca si anul acesta sa vinda, in primul trimestru, mai mult decit in perioada similara din 2012. Iar "analistii" din media au inteles ca Apple astepta sa vinda 65 de milioane de bucati de iPhone 5. Doar ca a te astepta la o crestere cu 85%, de la an la an, e o absurditate. In cel mai fericit caz, Apple ar fi putut vinde undeva spre 40-45 de milioane de iPhone-uri (incluzind, aici, si modelele precedente - 4 si 4S.)

Cu atit mai mult cu cit, pentru trimestrul trecut (adica cel ce include si sarbatorile,) estimarile arata vinzari intre 43 si 63 de milioane de bucati. Cum ar fi putut Apple sa vinda mai multe intr-un sezon in care, in primul rind, nu exista isteria cumparaturilor de sarbatori si, in al doilea rind, este, prin traditie, un sezon mai prost?

Manipularea bursei

Distractia incepe in momentul in care vezi cum scad actiunile Apple pe bursa (chiar sub 500 de dolari, pentru o scurta perioada.) Procedura a functionat: Nikkei publica o timpenie, Wall Street Journal o preiau primii, dupa care apare peste tot, chit ca fara acoperire. Apple nu poate comenta din cauza ca, prin traditie, in ultima luna dinainte de livrarea rezultatelor catre bursa (SEC fillings) alege sa nu comunice nimic - deh, politica corporatista creata.

Apoi, lumea incepe sa gindeasca: niste "analisti" inventeaza o cifra, "analistii" anunta ca Apple a renuntat la jumatate din lotul comandat, informatia e preluata de presa influenta pe bursa, aceeasi care se transforma in tabloid de fiecare data cind aude cuvintul-cheie 'Apple", iar investitorii reactioneaza in consecinta: panica, panica, panica! Cind, in sfirsit, analistii seriosi, din bancile de investitii, spun ca e o timpenie si ca cererea pentru iPhone 5 nu a scazut, paguba e deja facuta: pretul unei actiuni a picat cu 20 de dolari (de la 520 pina la 500.)

Mecanismul

La mijlocul lunii noiembrie, Joe Springer, un trader de pe Wall Street, recomanda celor ce vor sa cumpere actiuni Apple sa astepte pina pe 18 ianuarie, cu aproximativ o saptamina inainte ca Apple sa depuna hirtogaraia la bursa (SEC fillings - rapoartele periodice.) De ce? Pentru ca, atunci cind vine vorba de actiuni, exista o groaza de derivate din care pot cistiga. Personal, nu e un domeniu pe care sa-l cunosc foarte bine, dar inteleg cum functioneaza si o sa incerc sa explic.

Pe linga actiunile propriu-zise, exista o serie de derivate. De exemplu, un derivat numit "stock options" inseamna ca ai dreptul sa cumperi actiuni la un pret preferential, indiferent de pretul actiunilor de la momentul la care te hotarasti. Se practica mai ales in startup-uri, cind fondatorii sau noii angajati primesc optiuni de cumparare la preturi derizorii. E celebru cazul grafferului David Choe, care a "pictat" peretii sediului Facebook in schimbul optiunilor de cumparare de actiuni la pret preferential - echivalent cu valoarea de la acea vreme a companiei. Optiunile lui Choe valoreaza, aparent, vreo 500 de milioane de dolari.

Partea simpatica, atunci cind vine vorba de derivate, este ca, la fel ca in cazul actiunilor, pot fi vindute. Daca ai optiuni de cumparare la pret preferential, le poti vinde celor interesati sa investeasca. Desigur, la un pret mai mic decit cel al actiunilor propriu-zise. Cu astfel de optiuni poate fi manipulata bursa.

Manipularea pretului actiunilor Apple

Ce s-a intimplat in cazul Apple? In toamna, exista o cerere foarte mare de cumparare de actiuni Apple. Niste baieti descurcareti s-au gindit sa vinda niste derivate - 'call option". In cazul de fata, un investitor isi propune ca, pina la o anumita data, sa cumpere actiuni sau derivate la un anumit pret, intr-o anumita perioada de timp ("call option" include, deci, si o data de expirare a ofertei pentru pretul respectiv.)

Pentru privilegiul de a cumpara la acel pret, plateste o anumita suma. Logica este aceea de a urmari evolutia pietei si de face bani rapid. Mai exact, daca, in noiembrie, o actiune Apple costa 540 de dolari, cei care au cumparat "call options" au platit pentru dreptul de a cumpara actiuni, in ianuarie, cu 540 de dolari per bucata, in ideea in care, in ianuarie, dupa raportarile Apple, pretul ar creste la peste 600 de dolari. In momentul urmator, le-ar vinde si ar incasa diferenta. Adica profit rapid.

In acelasi timp, cumpararea de "call options" inseamna si ca, daca nu cumperi inainte de expirarea perioadei - in cazul de fata, 19 ianuarie, - optiunile nu mai valoreaza nimic si nici nu primesti inapoi banii pe care i-ai dat pentru cumpararea lor. Eh, in cazul in care valoarea actiunilor pe bursa este in scadere, cel ce a cumparat "call options" nu va mai fi interesat sa dea, sa zicem, 540 de dolari pe actiune, cind pretul actual este de 500 de dolari. Prin urmare, cel care a vindut optiunile va ramine cu banii - si, desigur, si cu actiunile nevindute.

Cum arata un atac speculativ si ce se va intimpla mai departe

Atacul speculative, in cazul Apple, a pornit odata cu cresterea pretului actiunilor. Primul pas, cind vrei sa te imbogatesti repede, este sa cumperi multe actiuni, sa cresti cererea. Cind creste cererea, creste pretul. Asa a ajuns valoarea Apple calculata la un pret de 705 dolari per actiune, in septembrie 2012. Dupa ce a crescut suficient de mult, incepi sa vinzi mult, ca sa scada valoarea. In noiembrie, pretul era pe la 550 de dolari. O scadere de 155 de dolari in doua luni.

In noiembrie, lumea se plinge ca valoarea Apple este subestimata. Incepe sa se vorbeasca - inclusiv in presa - ca e doar temporar, iar pretul isi va reveni. Investitorii cumpara "call options". Citeva luni mai tirziu, cu citeva zile inainte de expirarea optiunilor, lansezi o stire de scadere a cererii, ca lumea sa inceapa sa vinda si mai multe actiuni - deci, scazi cererea. Brusc, mai scazi 20 de dolari din pret. Evident, cei care au platit pentru optiuni nu vor mai vrea sa le cumpere, iar cei care le-au vindut vor ramine cu banii. O saptamina mai tirziu, cind Apple anunta rezultatele financiare, pretul actiunilor va creste iarasi, iar cei care au produs atacul speculativ ramin cu o groaza de bani. Calculul lui Springer zice ca vorbim de niste miliarde de dolari in doar citeva luni doar din vinzarea de "call options".

Pentru cei mai tehnici sau mai interesati de bursa, gasiti intreaga explicatie in articolul lui Springer. Intre timp, presa de business - in speta, WSJ - ramine cu buza umflata si cu onoarea stirbita de o gherla data din cauza ca nimeni n-a stat sa gindeasca mai mult de doua secunde.

Comenteaza pe blogul lui Alex Mihaileanu, Subiectiv.