Investitorii sunt convinsi mult prea des ca plasamentele in actiuni trebuie sa fie un proces analitic profund. Pentru unii, acesta este singurul mod in care se simt comfortabil sa investeasca si le face placere sa caute informatii la fel de mult cum ii incanta profitul. Aceasta abordare analitica a investitiei li se potriveste, dar nu inseamna ca este singura cale de succes sau ca functioneaza pentru orice tip de investitor.
Tu poate nu ai timp sau cunostintele necesare sa faci o analiza financiara complicata a fiecarei actiuni pe care vrei sa o cumperi. Si in mod natural te intrebi: “in lipsa acestora inseamna ca nu voi fi un investitor de succes?”. Raspunsul este ca nimeni si nimic nu iti poate arata cu certitudine calea spre profit.
Exista strategii validate istoric pe care tu le-ai putea aplica. De exemplu, Benjamin Graham a tratat investitia in actiuni ca pe o participatie la o afacere care exista efectiv, iar piata de actiuni ca “un pendul care oscileaza continuu intre optimism nefondat si pesimism nejustificat”. Cand achizitiona o actiune, el avea in cap ideea ca valoarea viitoare a unei investitii financiare depinde de pretul ei actual.
Au trecut mai mult de 60 de ani de atunci, dar conceptul a ramas acelasi: alege doar actiunile care au un istoric de minim 20 ani in domeniul lor de activitate, nu au inregistrat pierderi in ultimii 5-10 ani, obtin marje nete mari, au un nivel scazut al datoriilor ca pondere in activele totale si distribuie anual o parte din profit catre investitori sub forma de dividende. De exemplu, in ultimii 30 ani actiunea The Coca-Cola Company a crescut cu 6.820% sau o rata medie anuala compusa de 15,15%.
O alta abordare in selectia actiunilor este orientarea catre companii care aduc un produs sau un concept nou, sunt de putin timp pe piata (5-10 ani), nu obtin profit in primii ani de activitate (sau obtin profituri mici pe care le reinvestesc) si sunt, de regula, supraevaluate de catre piata. Acest tip de actiuni pot creste exponential o serie de ani pe seama perceptiei investitorilor ca activitatea companiilor va deveni foarte profitabila la un moment dat. De exemplu, actiunile Apple au crescut in perioada de la inceputul anului 2000 cu 2568%pana la maximul din 2012, ceea ce echivaleaza cu o rata medie anuala de 29%.
Ceea ce trebuie sa retinem din cele doua abordari este ca nu neaparat una este mai buna decat cealalta. Nu exista nici o regula care spune ca nu le poti folosi pe ambele. In general, investitorii ajung sa actioneze mai degraba conform uneia dintre cele doua strategii. Desi de-a lungul timpului s-a dovedit ca investitorii care au folosit abordarea lui Graham au avut un avantaj, trebuie sa ai tot timpul in minte ca sunt doar abordari diferite pentru aceeasi dilema.
0
0
