Ţările din Europa Centrală şi de Est văd de mulţi ani cum "creierele" lor emigrează în alte state-membre ale UE în căutarea mai multor oportunităţi şi a unor salarii mai mari. Care sunt, aşadar, măsurile pe care le iau pentru a schimba situaţia?
Majoritatea ţărilor utilizează stimulente fiscale, după cum se explică CNBC într-o relatare care se axează pe exemplul Poloniei şi al Croaţiei. Guvernele din aceste state recunosc că aşa-numitul fenomen "brain drain" aruncă o umbră grea asupra perspectivelor economiilor lor. După ce au examinat o serie de propuneri, aceste ţări au ales să joace cartea stimulentelor fiscale, scrie Naftemporiki, citat de Rador.
În Polonia, guvernul intenţionează să-i scutească total de impozitul pe venit pe cei 2 milioane de tineri angajaţi. Noua lege, care a a intrat în vigoare la începutul lunii - a fost proiectată astfel încât să sprijine tinerii în vârstă de până la 26 de ani. Aceştia, dacă un venit mai mic de 85.528 de zloţi (circa 22.000 de euro) pe an, nu vor mai trebui să depună declaraţii fiscale.
Mulţi au caracterizat măsura drept exagerată deoarece salariul mediu în Polonia este de 60.000 de zloţi şi, prin urmare, reglementarea îi vizează pe aproape toţi tinerii cu vârsta de până la 26 de ani. Însă premierul polonez, apărându-şi decizia, a amintit că 1,7 milioane de polonezi au părăsit ţara în ultimii 15 ani. "Este ca şi cum ar fi plecat tot oraşul Varşovia", a spus el, subliniind că înrăutăţirea vertiginoasă a tendinţelor demografice reprezintă o "pierdere uriaşă".
În acelaşi timp, în Croaţia, guvernul a prelungit scutirea de impozit pe venit pentru tinerii în vârstă de până la 25 de ani şi reducerea la jumătate a taxării pentru tinerii cu vârsta între 25 şi 30 de ani. Schimbările propuse se aşteaptă să fie finalizate în lunile următoare şi să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2020.
Cu toate acestea, analiştii CNBC au îndoieli serioase că astfel de măsuri pot cu adevărat să inverseze fenomenul brain drain. Facilităţile fiscale, chiar şi scutirea totală de impozite, nu sunt suficiente, subliniază ei. "Nu reuşesc să abordeze problema de la rădăcină", explică un analist al Economist Intelligence Unit (EIU) care avertizează că valul de plecări se va intensifica pe termen lung dacă nu vor exista iniţiative de substanţă pentru consolidarea dezvoltării şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţa muncii.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în 2017 circa 17 milioane de oameni din UE s-au deplasat într-un alt stat membru al blocului comunitar. 32% din aceştia aveau vârste de până la 34 de ani. Germania şi Marea Britanie au fost principalele destinaţii, iar principalele ţări de provenienţă au fost România, Polonia, Italia şi Portugalia.
0
2
