Actualizat acum

Articol susținut de Anunțul

De ce nu s-au întors meseriașii din străinătate

de A.Nuntu     Smile Media
Luni, 27 iulie 2020, 9:44 Economie | Cariere


A.Nunțu
Foto: Anuntul Telefonic
Cum se vede piața muncii din Anunțul Telefonic: „Înainte de pandemie primeam un telefon la două zile, azi primesc zece” - spune un patron de supermarket; Avem mai multe candidate pentru bone și menajere decât e nevoie. Doar în construcții se caută în continuare meseriașii.

Mă întrebam, acum câteva luni, când abia debutase pandemia în Europa, iar românii din diaspora dădeau buzna la loc în patrie, dacă asta o fi șansa care ni se oferă ca să schimbăm ceva în modul nostru de viață, în felul în care ne tratăm unii pe ceilalți. Îmbătat oarecum de multiplele dovezi de solidaritate ale comunităților în fața pericolului, și cu curcubeul speranței deasupra capului, mărturisesc că am îndrăznit să mă gândesc chiar că numeroșii profesioniști care au fugit de România în ultimele decenii se vor întoarce acasă și vor descoperi că pot să-și facă meseria și aici, acasă.

Sfântă, dulce naivitate!

Am fost adus la realitate zilele trecute de un amic, patron de firmă de construcții, care mi-a povestit o întâmplare care poate părea hazlie, dacă n-ar fi tristă. Omul are mereu nevoie de meseriași pe șantier și pentru scurt timp îndrăznise și el să creadă că vor începe să-i sune telefoanele și i se va cere de muncă. Pandemie, nepandemie, el nu și-a permis să sisteze lucrul pe șantiere. Într-o zi chiar i-a sunat telefonul și o voce cu accent german i-a zis că a citit anunțul din Anunțul Telefonic și era interesat de condiții. Când au ajuns la salariu, interlocutorul a început brusc să uite limba română și i-a zis că în Germania, de banii ăștia nici nu ieșea din schlafanzug (pijama). Ăsta a fost de altfel singurul telefon primit de la un „stranier”, cum îi place lui să le spună celor plecați. În rest, zice amicul, „nu ni s-au întors meseriașii, ci tot necalificații ăia care fac fițe, deși nu știu să facă nimic”.

Multe CV-uri, puține locuri de muncă

Cele câteva luni de pandemie au schimbat totuși raportul de forțe pe piața muncii celor rămași acasă, cel puțin în acele ramuri în care nu era necesară neapărat o calificare. Oamenii care și-au pierdut locul de muncă sunt nevoiți să accepte salarii mai mici, dacă vor să muncească, și nu mai fac nazuri la condiții, iar cei care pe timp de vară migrau din Capitală spre litoral, ca să-și rotunjească veniturile, s-au văzut siliți să țină cu dinții de posturile pe care le ocupau deja, pentru că, după cum se vede, nu se știe cât durează pandemia asta. Frica, și nerostită, se simte pândind tăcut din spatele fiecărei cereri de loc de muncă în căutarea unei oferte. Iar angajatorii zic mersi, desi nici lor nu le e chiar bine.

După cum vă spuneam deja de luna trecută, noi la Anunțul Telefonic am observat că în secțiunea locurilor de muncă, din ziar și site, se produc mișcări ample. Numărul de anunțuri a crescut vertiginos în iunie, la peste 5.300 față de nici 2.000 câte fuseseră în aprilie, dar mai ales a crescut numărul CV-urilor depuse la anunțuri direct pe site – peste 3.300, de unde înainte de pandemie abia dacă depășeau 1.000. Era clar că piața a început să se dezmorțească, dar numărul de locuri de muncă disponibile încă nu ere suficient ca să dea de lucru tuturor gurilor deschise.

Din luna iunie, de când am început să retipărim și ziarul, am avut ocazia să schimb câteva vorbe și cu unii dintre colaboratorii noștri fideli de la rubrica de locuri de muncă, angajatori care mai mereu sunt în căutare de forță de muncă. Eram curios cum au trecut peste perioada asta și dacă o consideră încheiată, acum că aparent am revenit la normal, doar că ne atârnă zilnic deasupra capului sabia asta a numărului de cazuri Covid 19.

După bagatelizarea virusului vine al doilea val de frică

Domnul C. administrează un lanț de supermarket-uri și unități de „impinge tava” prin locuri cu vad, cum ar fi Piața Unirii, dar și câteva prin cartiere bucureștene. Îmi povestește că s-a descurcat mai bine decât alții în perioada asta, că putea fi și mai rău, de exemplu să aibă unități doar în zona de birouri din Pipera, care au fost moarte câteva luni. Dar el a avut noroc cu magazinele de cartier, care au mers binișor. Spune că și magazinele lui din preajma unei mănăstiri celebre, care în mod normal ar fi trebuit să „rupă locul în două” în perioada pascală, au scăzut de o sută de ori ca volum de vânzări. „Cine să vină la magazine ca să cumpere după 10 seara, în stare de urgență, în afară de jandarmii care patrulau?!”

Personalul s-a comportat firesc, zice domnul C. În prima perioadă unii și-au dorit, de frică, să rămână acasă. Și-au luat concediu. După două săptămâni, foamea a biruit frica și s-au cerut la loc la lucru. „Pe unii am putut să-i luăm, că magazinele de cartier mergeau bine. Pe alții, nu. Apoi unora li s-a schimbat comportamentul. De unde la început le-a fost teamă, ulterior au început să bagatelizeze virusul, au prins din nou curaj, au început să zică că pleacă, că se duc în alte părți… Acum văd că vine un al doilea val de frică.”

Frica a dat și o altă turnură migrației forței de muncă din alimentația publică. Un patron de supermarket, care mereu are un deficit de 10% de personal, e bucuros să a reușit să-și păstreze cât de cât oamenii vara asta, spre deosebire de alte veri: „Văd că nu mai există plecatul la mare, la muncă sezonieră. Înainte, de prin luna mai, și cei mai buni și drăguți oameni deveneau deodată interesați de plecat la mare. Acum nu se mai întâmplă asta, ba chiar sună unii care aveau programat să lucreze la mare și nu se mai duc, vor să rămână pe aci. Frica asta le-a schimbat comportamentul. Nu sunt mulțumiți de ce li se întâmplă, dar nici nu mai e ca înainte, când tot comentau, li se părea că muncesc prea mult și sunt plătiți prea puțin. De frică stau toți și așteaptă!”

Domnul C. admite că față de luna februarie lucrurile s-au schimbat total pe piața muncii. Oamenii caută de lucru. „Înainte primeam un telefon la două zile, la anunțul pe care îl am la voi, azi primesc zece. Problema e că ăia care sună nu sunt neapărat ce am eu nevoie. Unii cer să primească banii jos la trei zile. Alții vor să vină la mine lucrători comerciali pentru că nu le merge cafeneaua sau știu eu pe unde mai lucrau. Păi eu am nevoie de oameni în putere. Doamna drăguță de la cafenea, aș angaja-o, dar ea nu poate să care baxuri de apă la mine. Ce să-i fac?”

Mulți candidați cu studii superioare pe un post de bonă sau de menajeră

O colaboratoare care administrează mai multe terase și locuri de luat masa prin mall-uri spune că acum are de unde alege personal, pentru că cererile de locuri de muncă sunt duble față de ofertă. Mulți candidați sună, vin la interviu nu mai au pretențiile dinainte, că e salariul prea mic, programul prea lung, locul prea departe de casă… Ba chiar acum am scăzut salariile, cam cu 100 de euro, de la 2.500 la 2.000 de lei, pentru că și nouă ne-au scăzut vânzările. Dacă înainte făceam 40 de milioane acum fac 12 milioane. Dar să vedem cum va fi după ce se redeschid mall-urile. Atunci toată lumea va avea nevoie de personal și probabil că iar o să ne batem pe oameni”.

Doamna G. recrutează de când se știe bone și menajere, în general pentru o piață destul de pretențioasă. Și mereu se plângea de deficit de candidați. A fost o scurtă perioadă în care am stat toți acasă și ne-am făcut singuri curățenie și ne-am gestionat odraslele, apoi ne-am revenit. La întoarcerea din starea de urgență doamna G. s-a văzut bombardată de cereri de locuri de muncă.

De pe 18 mai am reînceput activitatea și am constatat că dacă cererea a rămas la fel, avem candidate mult mai multe. S-au închis multe școli, grădinițe, și personalul caută disperat de lucru. Iar ca o particularitate pe care începusem s-o observ și înainte, dar acum parcă s-a accentuat, avem foarte mulți candidați cu studii superioare, mult mai mulți decât înainte. Singurul lucru care deocamdată a rămas neschimbat sunt salariile, deși clienții noștri sperau că vor scădea, că vine criza, dar deocamdată nu a venit. Deși avem de unde alege candidați, salariile au rămas neschimbate.”

Poate e doar o chestiune de tranziție, mai vedem la toamnă.

N-a sunat niciunul întors din străinătate, nu ni s-au întors valorile!

Singurii care n-au văzut venind belșugul de după pandemie sunt oamenii din construcții, unde, cum spuneam la început, penuria de meșteri rămâne în continuare un flagel.

Domnul I. are câteva șantiere pe lângă București și lunar are nevoie de șase-șapte oameni. Că găsește greu meseriași nici nu mai zice, că fiecare și-i ține pe ăia buni cu dinții și salarii măricele, dar mereu mi se plânge că nici necalificații nu vor să mai vină la un salariu de 2.362 de lei în mână. „Ce criză, ce pandemie, eu văd că pe oameni nu i-a speriat nicio criză. Vor în continuare bani cât mai mulți, program cât mai scurt și servici aproape de casă. I-am spus unuia care a sunat adineauri la anunț că am șantierul în Pipera și a refuzat, zicea că e departe, că el stă în Pantelimon și căuta ceva mai aproape de casă. Și la 7 dimineața îi văd la cârciumi, când trec spre șantier. Oameni tineri, de 30 și ceva de ani, cu berea în față. Câtă vreme statul le dă ajutoare nu vin să muncească la mine.”

Situația e aceeași pe toate șantierele. Domnul B. caută în perioada asta instalatori, dar lunile trecute căutase dulgheri și fierari. El nu vede vreo diferență între perioada dinainte de Covid 19 și asta de acum, pentru că tot cu oamenii ăia lucrează. „Noi am angajat și în urgență și-n alertă, și sub alertă, la fel de greu ne e să găsim oameni calificați. Pe mine nu m-a sunat niciunul întors din străinătate, așa că nu vă mai amăgiți că ni se întorc valorile, că nu se întorc. Tot din ăștia necalificații vin, 80% dintre cei care mă sună sunt necalificați. Dar vor salarii mari. Păi cum să le dau dacă nu știu să facă nimic?”.

Bine măcar că a anunțat Guvernul că majorează plafonul la prima casă. Constructorii sunt bucuroși că va fi de lucru în continuare, dezvoltatorii se bucură și ei. Dar despre bucuria lor, poate în episodul următor. Deocamdată vă las cu întrebarea asta care încă se mai învârte și în capul meu: învățăm ceva din pandemia asta, schimbăm ceva sau continuăm ca și când nu s-ar fi întâmplat nimic?


Domnul A.Nunțu - Negustor cinstit, vinde, cumpără, intermediază, de 30 de ani. A prins și vremurile când cele mai vii anunțuri din ziar erau la rubrica „decese” din România liberă. Așa că apreciază cum se cuvine azi diversitatea unui ziar făcut din dorințele și nevoile câtorva milioane de oameni liberi. Domnul A. Nunțu a văzut și auzit multe, și nu vrea să le țină pentru el. Îl veți mai citi pe aici.





Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














25412 vizualizari

  • +10 (16 voturi)    
    de mult, tare de mult (Luni, 27 iulie 2020, 10:23)

    ..13 [utilizator]

    Am scris si implementat un proiect pentru calificarea muncitorulor in constructii.

    nu este vorba despre o hartie care sa ateste calificarea, ci este vorba despre treaba bine facuta fara sa te arunci ca fata la maritis sau la bani nemeritati.

    O sa dau si eu un anunt la domnul A Nuntu - ofer celor patronilor interesati conditii de calificarea practica la locul de munca a angajatilor lor din constructii
  • +70 (88 voturi)    
    Toate cliseele intr-un articol (Luni, 27 iulie 2020, 10:24)

    Havel [utilizator]

    Acest articol bifeaza pe rand toate miturile absurde si stereotipurile prostesti "presei economice" din Romania:
    - strainierii care nu accepta salariile de mizerie sunt niste fitosi care nu s-ar da jos din pijama sa puna mana pe lopata. Dar oare patronu care ofera salariul de mizerie nu are nicio vina pentru faptul ca romanii prefera sa culeaga sparanghel in Germania decat sa lucreze la taraba lui?
    - nenorocitii de angajati prefera sa lucreze sezonier pe litoral ca sa isi rotunjeasca veniturile, in loc sa accepte salariu mai mic ca sa isi ia patronu mertan nou, tule muman...
    - "nu gasesc angajati in Pipera pentru ca tinerii de 30 de ani stau pe ajutoare"...ah, vechea gogomanie cu ajutoarele sociale. Care ajutoare fratioare, 200 de lei pe luna? Pe care le primesc 3 babe din Botosani. Ajutoarele sociale au devenit un fel de injuratura golita de sens. Cum nu gaseste patronache oameni, sunt de vina ajutoarele, ca a vazut el 2 insi care beau bere pe terasa (nici nu a intrat in vorba cu ei, el e convins ca aia stau pe ajutoare)...Si prostiile astea sunt rostogolite de "presa economica" fara o minima analiza care sa incerce sa inteleaga de ce nu sunt oameni. In plina pandemie in martie, era full aeroportu din Cluj de zeci de mii de oameni veniti din toata tara sa plece la sparanghel in Germania, oameni care isi asumasera niste riscuri incredibile ca sa munceasca. Probabil aceiasi oameni care sunt acuzati ca sunt niste puturosi asistati daca refuza 1500 de lei la patronache.
    - "nu ni s-au intors valorile" - afirmatie duhnind de dispret si superioritate morala fata de niste oameni plecati sa munceasca nu de bine ce le era, ci tocmai din cauza patronilor care acum ii iau peste picior.
  • -40 (48 voturi)    
    nu s-au intors pentru ca.. (Luni, 27 iulie 2020, 10:52)

    Ismail Paine de circ [utilizator]

    .... inca nu s-au infectat cu covid. sa se imbolnaveasca si ai sa-i vezi buluc la noi.
  • +51 (57 voturi)    
    ha (Luni, 27 iulie 2020, 11:06)

    Bogdan Florescu [anonim]

    Domnul C e usor surprins ca oamenii au atatea pretentii absurde, gen salariu, program normal...
  • +17 (29 voturi)    
    Havel esti de 10 (Luni, 27 iulie 2020, 11:10)

    Zache58 [utilizator]

    Punct.
  • +46 (50 voturi)    
    fugitii (Luni, 27 iulie 2020, 11:16)

    Ademordna [utilizator]

    De acord cu Havel.
    Fugitii aia (care au mers normal ca Moromete) au plecat tot din cauza unei epidemii, aia de furt, batjocura, necinste, incultura, aroganta si agresivitate impuse ca valori de o clasa politica execrabila. Iar epidemia aia inca arde in Romanica. La ce sa te intorci?
    Si de ce acum? Autorul aritoclului pare sa creada ca ar fi mai bine pentru un roman sa petreaca epidemia COVID in Romania. Pe ce planeta traieste oare? Cand a fost autorul ultima oara intr-un spital romanesc, cand s-a nascut? Pai unul din motivele principale pentru care si romanii care voiau sa se intoarca nu se intorc este ca in tara de exil ai sisteme functionale de sanatate, de educatie, de orice. De ce mi-as supune familia, copiii la riscurile inerente ale sistemelor putrede, de mucava, din Romanica?
    Pe de alta parte, speranta nu e moarta inca. Romania face progrese importante, mai rapid decat tari avansate si daca votam cu cap (si daca suntem lasati sa votam) sunt sanse mari sa vina in fine ziua in care aceste diferente vor disparea.
  • +6 (16 voturi)    
    Dezinformare (Luni, 27 iulie 2020, 12:40)

    utilizator1 [utilizator]

    “Meseriașii” nu s-au întors pentru ca lucrările in construcție au continuat nestingherite pe toată durata carantinei.
  • +57 (57 voturi)    
    ma faci sa rad (Luni, 27 iulie 2020, 12:40)

    randon [utilizator]

    serios te-ai gandit ca pandemia va aduce acasa romanii plecati de decenii din tara? :::))))) nu era logic si EVIDENT ca singurii care urmau sa revina erau hotii si cei fara un loc de munca stabil, fara casa, asigurare de sanatate sau de pensie?
  • +31 (35 voturi)    
    Frica (Luni, 27 iulie 2020, 12:57)

    prkiller [utilizator]

    Corect domnul Havel
    In plus, cuvantul "frica" apare de vreo opt ori in articol. 'Salariu' de vreo noua ori. Tonul e bine ales.

    Ca o poveste spusa de domnul patron de la Anuntul altor domni patroni. Probabil la bere. La masa de langa aia de 30 de ani care beau bere din ajutorul social.
  • +36 (38 voturi)    
    De ce se plang "dezvoltatorii"? (Luni, 27 iulie 2020, 14:17)

    Urzitoru [utilizator]

    Pentru ce se plang constructorii si dezvoltatorii?! Oricum transfera orice crestere de cost in constructie oamenilor care isi cumpara o locuinta! Si peste asta mai pun adaos 100%! De fapt, ar trebui sa fie fericiti ca "orice necalificat" (care isi rupe carca in constructii) vrea un salariu prin care sa isi sustina familia... pt ca astfel pot spune: "domle, anul trecut construiam metrul patrat cu 700 de euro si il vindeam cu 1400, anul asta au aparut necalificatii astia "nepriceputi dar pretentiosi" din diaspora, care cer salarii mai mari, si asa am ajuns anul asta sa construiesc metrul cu 750 de euro, asa ca il vand cu 1500!"
    Deci o scuza buna sa mai puna 50 de euro la pret si pt el! De fapt e bine pt "dezvoltatori" cat timp Rolls-Roys-urile raman la acelasi pret!
  • +41 (41 voturi)    
    Meseriasii nu se intorc... (Luni, 27 iulie 2020, 15:19)

    naitza [utilizator]

    ...din aceleasi motive pentru care au plecat.
  • +36 (36 voturi)    
    Intrebarea mea este ... (Luni, 27 iulie 2020, 15:44)

    cosminas [utilizator]

    ... De ce sa ti se intoarca meseriasii din strainatate ? Care sunt motivele care i-ar faca sa se intoarca ?
  • +28 (34 voturi)    
    problema e de perceptie... (Luni, 27 iulie 2020, 17:21)

    bogdan1477 [utilizator]

    Cum nici nenea ala antreprenorul nu a oprit lucrul in constructii, nici omologii lui din vest n-au facut-o, decat in masura in care i-a obligat statul. Iar muncitorul care castiga 2-3000 de eur in vest, nu vine pe 5-600 in Romania, ca n-are de ce.

    Acasa s-au intors categoriile de "stranieri" care nu au mai avut de munca, adica cersetorii, prostituatele, ingrijitoarele de batrani care intre timp au murit, si inca ceva categorii similare. Bineinteles, nu toti reprezentantii categoriilor de mai sus, dar inclin sa cred ca majoritatea.

    In rest, aia cu familii si copii in vest, cu slujbe stabile, cu locuri de munca neafectate de covid (sau afectate doar partial) au ramas in tarile in care erau.

    Asha ca nu prea are sens sa visati la cai verzi pe pereti, ca mesterul care pune gresie in Germania pe 3000 de euro nu se intarce in Romania ca sa faca acelasi lucru pe 500 de euro. Ori mariti salariile, ori aduceti muncitori din tari mai sarace.
  • +38 (42 voturi)    
    baliverne (Luni, 27 iulie 2020, 19:04)

    asdddd [utilizator]

    Sunt unul din aia plecati. Am plecat din intamplare fix in 2008 la debutul crizei.Lucrez in suport IT
    Am avut o perioada anul trecut in care ma gandeam serios sa revin, nu prea imi placea locatia unde eram si nici viata sociala nu e extraordinara. Sotiei ii era dor de familie. Asa ca am trimis CV - ul la ceva angajatori in Cluj.
    Cand am plecat , am plecat din Ro, din Tulcea, de la un salariu de 2200 de Roni, masina de serviciu fara limita la benzina, pe care o puteam cumpara pe nimic cand se termina leasing-ul.
    Noua oferta in Cluj era 2800 de roni. deci 11 ani dupa si intr-un oras mult mai scump decat Tulcea.. o oferta mizerabila.

    Nu ma asteptam sa castig cat aici.. dar ma gandeam ca totusi lucrurile or mai fi evoluat, cheltuielile sunt altele, nu am datorii, am bani deoparte, ma andeam ca ar fi fezabil. ..
    Nu a fost sa fie. Nu e de mirare ca se inghesuie toti sa munceasca la stat.
    . Intre timp am reusit sa schimb locatia, undeva mult mai placut, si chiar cu un salariu mai bunicel, nici prin cap nu imi trece sa mai vin. Nici la pensie macar. O casa la tara in Grecia sau Spania e mai ieftina si e mai cald ca in Ro...
    Si ma uit cu stupoare ca Guvernul tot aproba migratie din afara EU, inclusiv marii socialisti si patrioti din PSD. Aia e solutia lor, nu sa creasca salariile....
  • +22 (26 voturi)    
    Firmele care platesc muncitorii super calificati,. (Luni, 27 iulie 2020, 19:30)

    constatator [utilizator]

    . la adevarata lor exeperianta si respecta programul de 40 ore pe saptamana, nu duce lipsa de muncitori!
    Cei ce se plang sunt exact opusul celor scrise mai sus!
  • +23 (27 voturi)    
    Așa e: nu ni s-au întors valorile (Marţi, 28 iulie 2020, 2:25)

    AculMorarului [utilizator]

    Are dreptate domnul A. Nunțu: nu ni s-au întors valorile. Ducem lipsă de valori, dar în primul rând ducem lipsă de valori în rândul patronilor și al clasei politice. Aici avem prea puține valori. Dece patronul din occident este capabil și îi convine să plătească meseriașul din România cu 2-3.000 de euro pe lună iar patronache al nostru cu greu doar 500? Mai există vreun alt motiv decât nepriceperea în meseria de patron? Sau cea de politician? Înțelepciunea populară ne spune clar: Peștele dela cap se împute!
  • +13 (13 voturi)    
    Si da, (Marţi, 28 iulie 2020, 16:17)

    Milka Man [utilizator]

    exact cum au mentionat mai multi, sunt multi "oameni de afaceri" in Romania, fara nici un fel de experienta, ci doar cu ideea fixa de a-si lua o masina noua in fiecare an si de a-si intretine amanata sau amantele...Ei isi vad afacerile strict prin prisma nevoilor personale...E adevarat ca nici nu au de unde invata pentru ca invatamantul superior din Romania e...hai sa fiu dragut: o gluma proasta, invechita, plina de oameni care nu si-ai putut gasi de lucru la vreo corporatie....
  • +11 (11 voturi)    
    Patronii sunt de vina pentru... (Marţi, 28 iulie 2020, 21:56)

    salvatore [utilizator]

    ... migratia meseriasilor. Salarii mizerabile, conditii proaste de munca, asta e cocktailul fatal pe piata muncii.
  • +1 (5 voturi)    
    Raspunsul e f f f simplu: (Miercuri, 29 iulie 2020, 7:54)

    John M. [utilizator]

    L-am chemat odata pe un meserias ungur sa-mi schimbe o garnitura de la un robinet din baie si mi-a cerut $75 pentru 20 de minute de munca. Am inteles ca a venit cu masina, bla bla bla, dar intr-o fabrica ar fi facut banii aia intr-o zi intreaga!
    Deci d-aia nu vin inapoi. In Romania, pentru aceeasi chestie ii dadeam o bere si 20 de lei.
  • +4 (6 voturi)    
    Pentru ăștia care se leagă numai de patroni.. (Miercuri, 29 iulie 2020, 8:47)

    mircea_cjn [utilizator]

    ...că nu sunt "de valoare" , că sunt interesați doar de mașină și amantă etc etc Dar:
    1. In Romania sunt și patroni serioși. Din ăia din vest. Pirelli. Continental. Renault. Bosch. De Longhi. Aștia tot 5-600 de euro dau salarii, nu 2-3000 de euro. De ce? nici ei nu sunt "de calitate"?
    2. Sunt acuzați patronii din construcții (mai ales) că dau salarii prea mici. Mai intâi că nu prea mai găsești salarii sub 1000 de euro acum in acest domeniu; apoi e prțul cu care se poate vinde un apartament. In Romania vinzi cu 80-100.000 de euro, in UK, Spania, Germania e la preț triplu ! Așa că ăla își poate permite cheltuieli cu salariile mai mari.
    3. Alte cheltuieli. Patronul român ca să facă un ansamblu de blocuri ia imprumut din bancă cu 10%, patronul neamț cu 1%.
    Ca o concluzie- salariile care se dau/se pot da reflectă gradul de dezvoltare a societății respective, reflectă organizarea, eficiența/productivitatea muncii intregului ansamblu, eficiență reflectată și in PIB/cap de locuitor.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by