Companiile caută formule flexibile pentru a-și adapta dinamica de lucru la evoluția pandemiei și la nevoile angajaților. Ideea combinării muncii la distanță cu munca la birou este considerată drept cea mai eficientă, dar trebuie să depășească obstacole precum tendința spre prezență și adaptarea la noile reguli.
Înainte de vacanța de vară a anului 2021, aproape două milioane de angajați lucrau de acasă jumătate din săptămână sau mai mult, potrivit Institutului Național de Statistică (INE). După pauza de vară, unii își vor relua munca la birou, în timp ce alții vor continua să combine zilele de lucru la birou cu lucrul la domiciliu. Mai sunt încă mulți, în plus, care nu știu cum vor lucra la întoarcere, potrivit El Pais, citat de Rador.
Există încă multe companii care abordează această nouă tendință având o problemă de rezolvat: ce sistem de muncă urmează să stabilească acum, când noua lege privind telemunca este în vigoare, într-un moment în care, deși incidența cazurilor de Covid-19 începe să scadă, pandemia nu s-a încheiat. În acest context, experții consideră că modelul hibrid, care combină avantajele muncii la distanță cu cele ale muncii la birou, este cea mai convenabilă opțiune, dar mai sunt încă multe aspecte de definit.
Formulele pe care pariază companiile
Multe organizații au început să își planifice întoarcerea la birou în 2020, în urma scăderii cazurilor. Cu toate acestea, alții au ținut planurile suspendate din cauza apariției de noi valuri de infecții, cum ar fi al cincilea în primăvară și vară. Din acest motiv, Luis Pérez, director de Relații instituționale al companiei de resurse umane Randstad, afirmă că pozițiile față de telemuncă au fost foarte diferite. Cel de-al treilea val, cel din ianuarie, a determinat multe companii, care aveau angajații la birou, să îi trimită din nou acasă. Datele au arătat că, în primul trimestru al anului 2021, numărul persoanelor angajate care lucrau de acasă a crescut la 11,2%, cu un punct mai mult decât în ultimele trei luni.
Pérez vede clar că septembrie, după depășirea celui de-al cincilea val, va fi punctul de cotitură pentru ca multe organizații, în special companiile mici și mijlocii (IMM-uri), să se poziționeze. "Companiile mari tind să se organizeze mai mult, dar IMM-urile vor acționa în conformitate cu evoluția pandemiei", remarcă el.
Cu toate acestea, în această nouă evoluție, marile companii tehnologice sunt cele mai precaute. La jumătatea lunii august, Apple a anunțat că amână întoarcerea la birouri până în ianuarie 2022. Astfel, s-a alăturat companiilor Amazon sau Facebook. Altele, pe de altă parte, au considerat că angajații lor ar trebui să se întoarcă, chiar și numai parțial. Vodafone a optat pentru un sistem de 60% muncă la distanță și 40% față în față, permițând reluarea lucrului 100% la distanță, dacă incidența acumulată crește în comunitatea autonomă, dacă sunt copii aflați în întreținere sau dacă angajații aparțin unui grup de risc. IBM permite prezența pentru numai 30% dintre angajați la sediile sale, astfel încât o mare parte din forța de muncă va rămâne acasă.
Producătorul de vehicule Toyota permite o capacitate de 50%, deși în prezent atinge doar 35%, deoarece asistența este voluntară și flexibilă. În funcție de evoluția numărului de infecții, explică cei de la departamentul de resurse umane, vor decide în primele săptămâni din septembrie dacă este timpul să treacă la un scenariu de lucru hibrid. Banco Sabadell gestionează, printr-un sistem numit Smartwork, revenirea progresivă și în schimburi a personalului său din centrele corporative și structurile de rețea.
Avantajele modelului hibrid
Sergi Ramo, fondatorul firmei de consultanță groWZ Consultants, subliniază că acest nou model este una dintre lecțiile pozitive ale pandemiei. Potrivit acestui expert, se generează o dinamică de lucru mai eficientă și mai intensă prin combinarea celor mai bune performanțe ale muncii față în față și la distanță. Munca la distanță, în plus, economisește costuri în infrastructuri și servicii pentru companie și în călătorii pentru angajați și permite flexibilitate în orar și includerea vieții personale și de familie.
Prezența oferă, de asemenea, beneficiile interacțiunii cu alte persoane. „Trebuie să ne întâlnim cu colegii și să schimbăm idei și impresii pentru a dezvolta creativitatea și a construi legături de încredere. Este cel mai bun mod de a te conecta cu oamenii”, spune Ramo. Felipe Alves Claramonte, director de Resurse Umane la IBM, subliniază că zilele de lucru la birou sunt pentru ca echipa să îndeplinească sarcini împreună, cum ar fi discuții de proiect și sesiuni de gândire pentru proiectare, o metodologie de lucru dinamică permițând, prin testare și experimentare, obținerea de soluții înainte de luarea deciziilor finale de proiectare și dezvoltare a unui produs.
Modelul hibrid este, de asemenea, un instrument bun pentru atragerea și reținerea talentelor, subliniază Pérez. „Există angajați care, confruntați cu două oferte de locuri de muncă similare, preferă poziția care le asigură o mai mare flexibilitate, în locul unei alte poziții cu o prezență mai mare, chiar dacă oferă un salariu mai bun. Profesioniștii au arătat că sunt înclinați spre această nouă metodă”.
Obstacolele modelului hibrid
65% dintre companiile spaniole aspiră să realizeze modele hibride și 25% oferă sau intenționează să ofere posibilitatea de lucru la distanță patru zile pe săptămână. Acestea sunt două dintre concluziile trase de raportul Nuevas formas de trabajar - Reflexiones sobre el futuro (Noi modalități de lucru - Reflecții asupra viitorului), al firmei de consultanță Boston Consulting Group (BCG) și enClave de Personas. Potrivit lui Pérez, această tendință este în contrast cu tendința actuală de revenire la birouri, spre care tind multe companii, în ciuda faptului că, potrivit aceluiași studiu, 62% dintre angajați consideră că munca lor poate fi realizată la domiciliu. Există mai multe motive, spune acest expert, care explică acest fenomen.
Atât în Spania, cât și în America Latină, afirmă el, există o povară a prezenței excesive, ceea ce a făcut ca antreprenorii să nu se simtă încă pe deplin împăcați cu telemunca. „În Spania, în plus, predomină IMM-urile și microîntreprinderile, companii în care prezența angajaților este și mai importantă”, clarifică el.
Un alt obstacol pe care Pérez îl identifică în calea companiilor spre modelul hibrid este noua lege a muncii la distanță, care determină prestarea activității pe o perioadă de trei luni sau mai mult și un minim de 30% din ziua de lucru, ceea ce înseamnă ceva mai puțin de două zile pe săptămână. În plus, compania trebuie să furnizeze toate instrumentele de lucru și să acopere cheltuielile, cum ar fi conexiunea la internet. În opinia lui Pérez, acest procent va genera probleme, deoarece companiile vor alege procente mai mici pentru a reduce costurile sau, direct, vor alege să continue munca la birou.
Directorul de relații instituționale al Randstad avertizează, de asemenea, că măsurile de control al timpului nu sunt adaptate la acest nou mod de lucru, ceea ce îi determină pe mulți antreprenori să prefere în continuare prezența. El subliniază că numai atunci când dinamica de lucru pe obiective este generalizată, va fi posibil să avansăm la un model hibrid real. „Este necesar să mergem către relații de muncă bazate pe încredere și pe performanța proiectului”, conchide el.
Cine lucrează în telemuncă?
Femeile între 35 și 45 de ani. Acesta este profilul predominant în rândul celor care lucrează în telemuncă, deoarece acest model a fost adoptat ca măsură pentru a opri răspândirea Covid-19. Acest lucru este menționat în Dosarul de indicatori ai telemuncii și ai muncii în mobilitate în Spania și UE, elaborat de Observatorul Național al Tehnologiei și Societății (ONTSI), din cadrul Ministerului Afacerilor Economice și Transformării Digitale. Acest raport explică faptul că tocmai grupul de femei angajate este cel mai probabil să continue telemunca în acest an, deoarece cel mai frecvent le revine îngrijirea minorilor și a persoanelor dependente.
În funcție de regiuni, Comunitatea Madrid și Catalonia sunt cele în care cei mai mulți angajați au adoptat telemunca în primul trimestru al anului 2021, cu 21,6%, respectiv 15,2%. În timp ce Navarra, Regiunea Murcia și Aragon au avut cel mai mic procent, în aceeași perioadă, cu 6%, 5,5% și respectiv 5%.
În 2020, spaniolii au lucrat mai puțin la domiciliu decât media cetățenilor europeni, 10,9% față de 12,3% pentru toate țările Uniunii Europene (UE). Procentul în țară a fost totuși mult sub cel al statele care conduc clasamentul: Finlanda (25,1%), Luxemburg (23,1%) și Irlanda (21,5%). Printre țările cu cel mai mic procent se numără România (2,5%) și Bulgaria (1,2%).
https://elpais.com/economia/estar-donde-estes/2021-09-01/lo-que-necesitan-las-empresas-para-adoptar-un-modelo-hibrido-de-trabajo.html
