Guvernul roman negociaza cu Gabriel Resources majorarea cotei de participatie la Rosia Montana de la 19,3% la 22,5%, investitorul respingand insa cresterea redeventei si impartirea controlului cu statul si conditionand suplimentarea numarului de actiuni de un cadru legal mai favorabil operatorilor minieri, potrivit unui document guvernamental obtinut de agentia Mediafax. Documentul mai releva ca aprecierea autoritatilor este ca proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari investitii private directe, in valoare de peste 4 miliarde dolari, si va aduce avantaje economice Romaniei datorita efectului de multiplicare, in valoare de peste 16 miliarde dolari.

Compania Gabriel Resources controleaza 80,68% din capitalul Rosia Montana Gold Corporation, participatie la care a ajuns in urma unor majorari succesive de capital, in timp ce Minvest Deva, aflata in portofoliul Ministerului Economiei, detine 19,31% din titluri. Redeventa pentru exploatarile de aur este in prezent de 4% din valoarea productiei.

Guvernul a mandatat Ministerul Economiei sa renegocieze contractul cu Gabriel Resources, singura varianta acceptata pana la acest moment de catre investitor fiind insa doar o crestere usoara a participatiei statului la proiect, nu si majorarea redeventei.

Contactat de Mediafax, Dragos Tanase, directorul general al Rosia Montana Gold Corporation, a declarat: "In ciuda eventualelor pareri contrare, Romania obtine deja peste jumatate din veniturile generate de proiectul de la Rosia Montana. Suntem insa intotdeauna deschisi sa discutam orice aspect al proiectului minier cu reprezentantii guvernului si intentia noastra este sa dezvoltam un proiect de nivel mondial, de care Romania sa fie mandra. In aceasta etapa nu pot face niciun comentariu specific cu privire la discutiile curente cu guvernul. Ceea ce pot sa spun, ca roman, este ca suntem foarte bucurosi sa aducem beneficii maxime tuturor partilor interesate, inclusiv oamenilor din Rosia Montana, care au mare nevoie de locurile de munca pe care proiectul le va aduce".

Cele doua parti au discutat trei scenarii, respectiv mentinerea redeventei la 4% si a cotei statului la 19,3%, mentinerea redeventei la 4% si majorarea cotei statului la 25% si cresterea redeventei la 8%, dublu fata de nivelul actual, cu mentinerea cotei statului la 19,3%. Documentul citat releva insa ca investitorii au sustinut ca ultimul scenariu, singurul care prevede majorarea redeventei, nu este acceptabil, avand in vedere "impactul pe profitabilitatea proiectelor miniere si riscul de nefinantabilitate", in consecinta investitorii fiind dispusi doar sa creasca participatia statului in proiect "in limite rezonabile".

Investitorii au aratat ca ar putea fi de acord cu cresterea participatiei statului pana la 22,5%, la momentul obtinerii autorizatiei de constructie, dar numai sub rezerva "aparitiei conditiilor necesare" implementarii proiectului minier in parteneriat cu statul, incluzand crearea unui cadru legislativ "de imbunatatire" a activitatii operatorilor minieri.

Reprezentantii Ministerului Economiei au solicitat o crestere a acestei participatii la 30-33% sau 25-27%, dar insotita de o clauza care sa prevada ca deciziile in cadrul companiei Rosia Montana Gold Corporation vor fi luate 50%-50% de catre actionari, clauza de control care a fost insa respinsa de catre investitori.

In privinta imbunatatirii cadrului legal, comisia de negociere a sustinut ca Guvernul nu se poate angaja pentru aprobarea unor legi, cum este modificarea Legii minelor, deoarece aceasta este de competenta Parlamentului, dar investitorii au precizat ca nu este vorba de obligatii asumate de Guvern, ci de o clauza care contine "conditii suspensive", respectiv ca investitorul este de acord cu o crestere a participatiei statului la momentul la care apar "conditiile obiective pentru progresul proiectului".

Comisia de negociere a solicitat totusi sa se mentioneze ca Guvernul nu isi asuma obligatii cu privire la indeplinirea acestor conditii, ci doar va sustine initiativele legislative respective.

Documentul citat mai arata, in concluzie, ca avand in vedere conditionarea de catre investitorul majoritar a renegocierii participatiilor statului in proiect de "semnarea unui acord cu Guvernul", este necesara analizarea de catre Executiv a oportunitatii negocierii acestui acord si, in cazul in care raspunsul este afirmativ, crearea unei comisii de negociere din care sa faca parte si alte ministere, precum Finantele, Mediul, Cultura, Administratia si Internele, Dezvoltarea Regionala.

In urma cu trei saptamani, presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, Alexandru Patrutiu, declara pentru Mediafax ca Guvernul negociaza majorarea cotei de participatie a statului la Rosia Montana Gold Corporation si cresterea redeventelor pentru exploatarile de aur. El a aratat ca ANRM a pregatit deja un proiect de majorare a redeventelor, dar pretul aurului fluctueaza inca pe piata internationala si se asteapta un moment de stabilizare a pretului. "Vrem sa stabilim un nivel al redeventelor astfel incat nici statul roman sa nu piarda si nici investitorii sa nu fuga", a spus seful ANRM.

Legea minelor din 2003 prevedea o redeventa de 2% pentru aceste produse minerale, taxa majorata la 4% in 2009.

In luna august, Ministerul Finantelor prezentase public de altfel un proiect de ordonanta privind cresterea redeventei pentru aur, platina si argint de la 4% la 6% din valoarea productiei, act normativ care nu a fost insa aprobat de Guvern pana la aceasta data.

Proiectul de ordonanta a fost elaborat dupa ce presedintele Traian Basescu, care s-a declarat de mai multe ori un sustinator al inceperii exploatarii miniere de la Rosia Montana, a afirmat ca proiectul de la Rosia Montana "trebuie facut", dar cu conditia sa fie "renegociata partajarea beneficiilor".

Traian Basescu a spus ca este obligatoriu de renegociat contractul pentru exploatarea miniera, mentionand insa ca statul are si alte parghii, deoarece "redeventa este in lege, nu in contract".

Zacamantul de aur din localitatea Rosia Montana (judetul Alba) este cel mai important din Romania, fiind evaluat la aproximativ 300 de tone de aur si 1.600 de tone de argint. In spatele companiei canadiene Gabriel Resources se regasesc nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz si Thomas Kaplan.