Salarii versus productivitate. Cum putem creste salariile in mod sustenabil?

Miercuri, 29 februarie 2012, 10:00 Economie | Companii

​Una dintre principalele probleme cu care se confruntau companiile romanesti inainte de criza era faptul ca ritmul de crestere a salariilor era constant mai mare decat cresterile de productivitate, situatie care ducea inevitabil la pierderi de competitivitate, scrie Cristian Orgonas pe blogul sau.

Astfel, in perioada 2003-2008, in sectorul industrial, salariile au crescut cu circa 210%, in timp ce productivitatea muncii nu a crescut decat cu 62%, iar preturile productiei industriale cu doar 75%, ceea ce inseamna ca angajatorii au suportat cea mai mare parte a cresterii salariilor, fara ca aceasta crestere sa fie transmisa mai departe clientilor.

A venit insa criza, iar companiile au inceput sa concedieze masiv angajati, astfel ca, in decembrie 2011, valoarea productiei era cu 18% mai mare decat in decembrie 2008, dar intre timp, numarul salariatilor din industrie a scazut cu 17%, de la 1.55 milioane, la 1.32 milioane.

Intre 2009 si 2011, productivitatea muncii a crescut cu 37%, iar salariile cu 29%, dar daca ne referim doar la anul 2011, ritmul de crestere a salariilor (7%) a depasit ritmul de crestere a productivitatii (4.3%), ceea ce inseamna ca ne-am intors practic la situatia de dinainte de criza. Pe de alta parte, cel putin deocamdata, diferenta dintre cei doi indicatori nu este foarte mare, iar noi avem avantajul mainii de lucru (inca) ieftine, insa pe termen lung, continuarea unui astfel de trend nu va face decat sa scada continuu competitivitatea Romaniei in raport cu alte tari.

Cum putem creste salariile in mod sustenabil?

1. Nu poti avea salarii mari atat timp cat angajatii sunt implicati in activitati care genereaza valoare adaugata mica. Spre exemplu, cele mai multe dintre multinationale transfera in Romania doar partea de business care este de tip “labour intensive”, insa nu transfera si activitati care presupun “mult creier” si o valoare adaugata mare, adica cercetare, product development, design etc. Un alt exemplu este Apple – iPhone 4 se produce in China, insa in SUA ramane 60% din pretul de vanzare, detalii aici.

Prin urmare, pe termen lung, ritmul de crestere a salariilor va depinde foarte mult de modul in care se va schimba structura economiei, in sensul cresterii ponderii productiei care incorporeaza mult know-how.

2. Sistemul de educatie este extrem de important – auzim deseori ca in Romania gasesti mana de lucru ieftina, dar calificata, insa in ce priveste ponderea in total populatie a persoanelor cu studii superioare suntem printre ultimii in Uniunea Europeana, detalii aici.

Mai mult, in ce priveste participarea adultilor la procesul de educatie pe tot parcursul vietii (cursuri de formare profesionala, traing etc) suntem pe penultimul loc in UE, cu un procent de 1,5% (1,5% dintre adulti participa anual la astfel de cursuri), fata de o medie de 9,1% in UE.

Or, cu cat gradul de educatie al populatiei este mai ridicat, iar sistemul de invatamant este mai performant, cu atat mai mari sunt sansele ca angajatii sa genereze mai multa valoare adaugata, si sa primeasca in schimb salarii mai mari.

3. Toti vrem salarii mai mari cat mai repede, dar nimeni nu a descoperit inca metoda cresterii nivelului de trai peste noapte. Guvernul poate impune de maine un salariu minim pe economie de 500 de euro, insa o astfel de masura ar determina probabil falimentul a jumatate dintre companiile din Romania.

Realist vorbind, cresterea in mod sustenabil si pe termen lung a salariilor si a nivelului de trai depinde atat de guvern (care impune cadrul legislativ), cat si de investitori (care pot decide sau nu sa investeasca), si de salariati (prin cresterea gradului de educatie).

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.