​VIDEO Achizitiile publice vor continua sa fie mentionate in rapoartele Comisiei Europene asupra justitiei, din cauza problemelor privind transparenta si aplicarea legii

de Anne-Marie Blajan     HotNews.ro
Marţi, 27 martie 2012, 19:46 Economie | Companii


Gabriel Zaharia si Cristina Randjak
Foto: Hotnews
Problemele semnalate de Comisia Europeana privind achizitiile publice continua sa persiste, rezolvarea lor fiind pe termen lung, intrucat este vorba despre transparentizare, de reformarea justitiei si de conflicte de interese, crede avocata Cristina Randjak. La nivelul autoritatilor publice, exista doua comportamente care trezesc suspiciuni, spune si consultantul Gabriel Zaharia: comportament defensiv, reflectat prin conditii prohibitive, sau caiete cu sarcini cu dedicatie. Legislatia in curs de elaborare la nivel european ar putea rezolva aceste deficiente.​

Problemele sesizate de Comisia Europeana nu se refera la calitatea legislatiei, ci la aplicarea ei



Cristina Randjak
  • Problema nu a fost niciodata legata de modul in care a fost formulata legea, problema noastra e una de aplicare. In primul rand, avem problema transparentei. Marea majoritate a procedurilor de achizitii publice nu sunt atat de transparente cum ar trebui sa fie.
  • Apoi avem problema justitiei, care este bine cunoscuta si semnalata in toate rapoartele Comisiei Europene.
  • Avem lipsa de pregatire a judecatorilor in ceea ce priveste aspecte financiare, tehnice in dosare privind achizitii publice si avem lipsa de coerenta intre hotararile care se dau in Romania. Este posibil ca pe spete similare sau identice sa obtinem din partea judecatorilor solutii contradictorii.
  • Contractul de achizitie publica a fost definit in prima faza ca fiind un contract administrativ, ceea ce inseamna ca mergea la instantele administrative. La un moment dat, in 2011, a fost facuta o modificare ce l-a definit ca un contract comercial si astfel a fost trimis la instantele comerciale. Asa ca nu stim exact care sunt judecatorii care ar trebui sa se specializeze.
  • Chiar si acum, pe partea de procedura, este o procedura administrativa si orice chestiune pe aceasta tema trebuie sa mearga la instantele administrative. Cand trecem la contract trebuie sa ne mutam pe partea comerciala.
Ce modificari au aparut in ultimul an privind legislatia pe tema achizitiilor publice

Gabriel Zaharia
  • Una dintre cele mai importante modificari a fost OUG 66/2011 privind conflictul de interese. Este foarte importanta pentru a evita corectiile financiare la nivelul UE, mai ales ca ele duc la pierderea de sume din partea Romaniei. Asa ca legislatia este foarte clara in ceea ce priveste conflictul de interese si problema este aplicarea. 
  • Apar schimbari legislative in permanenta in Romania pentru ca trebuie sa ne adaptam schimbarilor legislative de la nivel european. 
  • In decembrie au aparut schimbari prin Legea 279, care duce la o serie de simplificari in sensul accelerarii procedurilor de achizitii publice, iar ultima schimbare se refera la semnarea contractului de achizitie in termen de 7 zile de la raportul procedurii, in sensul de a creste transparenta procesului si de a nu intarzia nejustificat procedurile.
Un studiu al IPP referitor la transparenta in achizitiile publice afirma ca OUG34/2006, care reglementeaza achizitiile publice, pare sa promoveze interesele autoritatilor publice si nu sa raspunda necesitatilor beneficiarilor.

Cristina Randjak
  • Legislatia romaneasca este o transpunere foarte fidela a legislatiei comunitare. Legea romana este foarte aproape de directivele europene.
  • N-as spune ca protejeaza doar autoritatile contractante, sau poate asta este ceea ce ar trebui sa faca, pentru ca vorbim despre banul public. Si este normal ca anumite aspecte sa fie foarte reglementate. Masura in care autoritatile vin si reglementeaza si mai strict elemente care nu sunt esentiale, este o alta discutie. Dar cata vreme autoritatile raman in cadrul legii as spune ca legea este ok.
Gabriel Zaharia
  • Ofertantii sunt protejati in drepturile lor de a sti rezultatul prin anuntul de atribuire. Romania, alaturi de Lituania si Letonia, au transparenta de 100% pe sistemul electronic de achizitii publice.
  • Problema este cu autoritatile contractante care nu publica anunturile si asta e legat de un comportament al administratiei publice.
  • Acest lucru cred ca poate fi suplinit prin initiativa ANRMAP de a verifica documentatia pentru ca o verificare inainte duce la eliminarea unor potentiale probleme referitoare chiar la publicitate si clauzele restrictive, ele fiind cele doua bariere impuse ofertantilor.
  • In conditiile in care cele doua paliere sunt rezolvate, consider ca ofertantii vor fi mai bine aparati in dreptul lor la transparenta si de a fi tratati egal.
Cristina Randjak
  • Problema nu este pe partea de procedura propriu-zisa, ci cu contractele care se incheie. Pentru ca ele, desi fac parte din procesul de achizitie publica si ar trebui sa fie publice, nu sunt intotdeauna facute publice si ofertantilor le este greu sa ajunga la ele pentru a vedea daca au fost incheiate sau nu conform documentatiei.
  • De ce nu sunt facute publice: principalul argument este confidentialitatea. Ea trebuie respectata in masura in care priveste elemente care pot fi confidentiale. Cand e vorba despre modul de cheltuire a banului public, este clar ca nu mai poate fi vorba despre aceasta confidentialitate. Dar, in practica, e inca greu sa ajungem la contractele incheiate.
Ce alte probleme privind achizitiile publice exista



Cristina Randjak
  • Ne confruntam cu probleme in privinta modului in care este scrisa documentatia. De foarte multe ori ea se adreseaza unui anumit ofertant. Nu spun ca este o problema de coruptie, dar s-ar putea ca autoritatea, neavand cunostintele necesare, sa fi adaptat oferta unui potential candidat si prin asta sa ajunga sa ii excluda pe ceilalti.
  • Ne confruntam cu multe contestatii in ceea ce priveste procedurile, poate mai putine acum de cand contestatarii ale caror contestatii sunt respinse ajung sa plateasca pentru asta.
  • Iar ulterior, dupa ce se incheie partea de contract, este o mare problema in ceea ce priveste posibilitatea de modificare a acestuia. Se pune intrebarea ce poate fi modificat, daca poate fi modificat. Aceasta insa e o problema europeana, nu este reglementata nici prin directiva, exista doar jurisprudenta europeana care stabileste ce se poate modifica si ce nu. In noul proiect de directiva europeana este preluata aceasta jurisprudenta si se va rezolva problema.
  • Jurisprudenta spune, simplist vorbind, ca se poate modifica tot ceea ce nu era element esential la momentul incheierii contractului. Adica daca am spus ca vrem pixuri rosii, nu putem modifica ulterior sa spunem ca vrem pixuri albastre. Daca n-am specificat ca vrem pixuri cu mina de un anumit diametru, putem agrea sa luam pixuri cu mina de un alt diametru. Asta foarte simplist spus.
Gabriel Zaharia
  • O alta problema sistemica este legata de suplimentarea contractelor, care se supune procedurii de negociere fara publicarea unui anunt. De multe ori este o procedura care se desfasoara defectuos si se soldeaza cu corectii. Autoritatile contractante trebuie sa deruleze procedura corect, sa publice anuntul de atribuire, pentru ca el transparentizeaza procesul. Este important de stiut ca suplimentarea trebuie sa fie solid argumentata si nu trebuie sa se datoreze unor omisiuni initiale sau remedierii unor probleme.
Cum se recunosc licitatiile cu dedicatie

Cristina Randjak
  • Ar putea sa apara in caietele de sarcini anumite specificatii ce pot fi indeplinite de un anumit ofertant sau cativa ofertanti.
Gabriel Zaharia
  • Sau mai exista situatii de conditii foarte inalte, pentru care practic nu gasesti specialist pe piata. Tot ce este in limita excesivului este exact ceea ce conduce si la suspiciune si la probleme.
  • De fapt, de multe ori, exista un comportament defensiv al autoritatii. Din intentia de a se asigura ca nu va fi judecata gresit pune conditii prohibitive. Sunt doua tipuri de probleme: un comportament defensiv exagerat datorat multor verificari la care sunt supusi - si e o reactie fireasca - si mai e situatia in care este incurajat un anumit tip de ofertant prin tipul de tehnologie, marca, conditii de experienta, de calificare, standarde, practic aceste detalii tehnice conduc la problema reala, insumata cu perceptia publicului.
Pro si contra unei institutii unice care sa se ocupe de tot procesul de achizitii publice

Comisia Europeana este in plin proces de regandire a legislatiei privind achizitiile publice care prevede, printre altele, o singura institutie care sa gestioneze intreg procesul de achizitii publice. In Romania, exista o serie de institutii cu atributii in acest sens, dar odata inclusa in directiva o astfel de prevedere, atunci ea ar deveni obligatorie in transpunerea din statele membre.



Gabriel Zaharia
  • Este un model existent deja in Danemarca. Beneficiul este din punct de vedere al estimarii necesitatilor de achizitii la nivel national si al eliminarii problemelor legate de intarzieri din cauza contestatiilor si a consultarilor interminabile intre institutiile implicate.
  • Dar trebuie sa luam in calcul ca acest model are si o componenta culturala. Este foarte important de stiut daca acest lucru este aplicabil unei tari ca Romania, pentru ca daca tot a venit vorba de modele, Romania a decis sa fie cat mai aproape de directiva europeana, prin detaliere, si totul trebuie spus in clar.
Cristina Randjak
  • Daca directiva va spune in mod imperativ ca va exista o singura autoritate, da, va trebui sa o avem si noi. In masura in care lasa la latitudinea autoritatilor nationale daca va exista o autoritate sau mai multe, Romania va face ce va dori. Deci probabil ca va pastra modelul actual. In acest moment, conform proiectului, este vorba despre o singura autoritate.
  • As prefera sa fie una singura, ar fi mai usor, chiar daca ar fi centralizat si ar duce la intarzieri in proceduri - desi si aici este o discutie - ar fi mai usor de controlat, ar fi mai clar cine ce face, la noi este o mare problema ca sunt foarte multe autoritati cu diverse competente in ceea ce priveste achizitiile publice si este greu de determinat de catre ofertant cui trebuie sa i se adreseze si in legatura cu ce. Se vorbea mai devreme despre faptul ca autoritatile discuta intre ele, iar asta dureaza foarte mult. Asa ca atunci poate nici n-ar fi vorba despre intarzieri, in cele din urma, ci ar fi o singura autoritate, gestioneaza ce ar avea de gestionat, si in aceste conditii poate ar fi mai simplu.
Ce modificari legislative se asteapta in perioada urmatoare



Cristina Randjak
  • Asteptam cu foarte mare interes directiva europeana, pentru ca acolo vor fi foarte multe modificari.
  • Este in faza de proiect, deci vorbim probabil de cativa ani, insa cred ca va duce la modificari semnificative ale legislatiei si in Romania.
  • Va fi mai putina birocratie, se vor flexibiliza intr-o mai mare masura procedurile, se va asigura un acces mai simplu al IMM-urilor si al firmelor nou infiintate la procedurile de achizitii, se vor redefini conflictele de interese, as spune ca aceea este modificarea cea mai importanta. 
  • In rest, la nivelul Romaniei exista cateva propuneri de modificare care sunt prinse in diverse comisii ale Parlamentului, dar nimic semnificativ, si ANRMAP care incearca sa stabileasca anumite aspecte la nivel de legislatie tertiara.
Anticipam noi observatii referitoare la achizitii publice din partea Comisiei Europene?
  • As zice ca, din pacate, achizitiile publice vor continua sa mai fie mentionate in rapoartele pe justitie, pentru ca problemele noastre sunt unele cu rezolvare de durata. Este vorba despre transparenta si problema cu justitia, a conchis Cristina Randjak.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





1379 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by