"Turistii lipsesc, insa cate cineva se simte totusi bine pe litoralul romanesc" este subtitlul unei fotografii cu un taur incoltit de maidanezi, care insoteste un articol din ziarul austriac Wirtschaftsblatt. Prilejul cu care publicatia economica austriaca se uita spre turismul din Romania este un studiu recent al biroului de consultanta Pricewaterhouse-Coopers (PwC), care indica o scadere cu 16% a veniturilor Romaniei provenite din circulatia strainilor. Incasarile nu ar fi fost ajutate nici de cele 800 de milioane de euro investiti in turism.
Wirtschaftsblatt scrie ca Romania a ramas in urma la capitolul infrastructura moderna de hoteluri si restaurante, unde tara vecina Bulgaria ar sta mai bine. Chiar daca potentialul turistic romanesc e mare si neschimbat, cu valorificarea lui are tara probleme. Anul trecut, dupa PwC, incasarile din turism ar fi fost de 1,5 miliarde de Euro, doar 1,4% din PIB. Numarul turistilor straini in Romania ar fi fost in scadere, iar cei veniti ar fi cheltuit mai putin.
Unul din autorii studiului, manager-ul PwC Andrei Cretu, citat de Wirtschaftsblatt, crede ca „ultima recesiune s-a rasfrant masiv asupra turismului din regiune”, mai ales in Slovacia, Polonia si Romania. Pe langa criza insa, unele probleme sunt „facute acasa”. E vorba de slabele posibilitati de transport, de exemplu la Marea Neagra, ca si de servicii sub standardul dorit. „Sectorul acesta are prea putin personal calificat”, a adaugat Cretu, o mare parte din acesta fiind plecat sa lucreze peste hotare. Iar sistemul de invatamant romanesc are in vedere doar in mica masura, inlocuirea lui.
Inspirata de logo-ul turistic de tara al Romaniei, saptamana trecuta initiaza si publicatia despre Romania in limba germana, punkto.ro, o dezbatere intitulata "Gradina carpatina a Romaniei nu infloreste cu adevarat". Nemti, sasi si svabi plecati din tara, ca si romani vorbitori de germana, comenteaza la tema cu mult elan. Am selectat cateva dintre comentarii:
Uwe crede ca „Romania nu se organizeaza cum trebuie” si ca aceasta e o problema tipic romaneasca. „Fiecare se descurca, cum s-ar zice pe aici, nu exista un concept unitar”. Cursurile profesionale sunt prea putin orientate spre servicii, hotelierii sunt interesati mai degraba de „banul rapid” decat de o relatie de lunga durata cu clientul. Uwe contribuie cu o lista intreaga de idei de rute turistice. El mai scrie despre cadrul legal al desfasurarii activitatii, de mentalitatea necesara in bransa, ca si de potentialul ce ar putea veni de la „repatriati”.
Hans-Peter se plange de infrastructura de transport, de „mana intinsa a baronilor locali”, dar si de lipsa de jovialitate a personalului din hoteluri: „Nu ajunge ca hotelierii sa angajeze fete tinere si dragute, daca acestea umbla cu o mutra, de parca ar vrea sa stearga podeaua cu barbia”. Atitudine neprietenoasa reclama si un alt comentator, ratacit intr-un sat aflat in afara rutelor turistice consacrate, chiar daca, dupa cum spune el, „mai exista si exceptii, insa extrem de rar”.
Walter Born e si mai radical. El e nemultumit de lipsa de legaturi de transport si conceptul lipsit de transparenta al sistemului de transport in comun si feroviar. De lipsa de educatie profesionala in domeniul serviciilor, de lipsa de coordonare si transparenta a activitatilor culturale si turistice. „De multe ori afli doar ulterior ca a avut loc un eveniment ce merita vazut. Eu numesc asta secretomanie”. „Turismul din Romania e marcat de provincialism, prost gust si furaciune”, considera comentatorul. Acesta e probabil un sas sau svab plecat din Romania, revoltat ca mesajul din tara ar fi: „Trimiteti-ne multi bani, insa nu ne deranjati cu pretentii”. Born recunoaste insa ca exista in Romania exceptii si „oameni foarte angajati, care inoata impotriva curentului”.
Manfred, care in ultimii 15 ani a fost de 35 de ori in tara, crede ca „din pacate, inconstanta e singura constanta in Romania”. A gasi un restaurant bun i s-a parut o treaba „de noroc”. Daca totusi a gasit ceva bun, dupa o vreme a disparut sau calitatea e mai proasta. Iar acest lucru nu e valabil doar in turism, ci si in serviciile de intretinere sau in sistemul de sanatate. „Ai impresia ca esti inconjurat peste tot de oameni nemotivati si adesea necalificati, care toti vorbesc doar despre probleme, in loc sa incerce sa le rezolve”. Si Manfred insa, privat, a intalnit in Romania oameni draguti, sinceri si ospitalieri.
Hans Reinerth ii contrazice pe ceilalti comentatori, in urma a patru vizite de business facute anul acesta in Romania. El considera ca strazile sunt mult mai bune, a putut rezerva prin internet fara probleme pensiuni la tara, iar in marile orase a gasit hoteluri si restaurante cu adevarat bune. Lui Reinerth ii e clar insa ca „Romania e mai degraba o tara pentru turisti individuali curiosi si nu pentru pausalisti, pe care ii intereseaza doar mancarea, soarele si hotelul”.
