Grupul ungar MOL nu va incheia niciun acord cu compania petroliera sarba NIS, controlata de grupul rus Gazprom, in domeniul activitatilor de explorare si productie de petrol si gaze in Romania, scrie Mediafax.

"Grupul MOL este hotarat sa isi continue strategia de dezvoltare pe termen lung in Romania, atat pe sectorul de upstream, cat si in downstream (rafinare, distributie si marketing - n.r.). In acest context, grupul MOL doreste sa clarifice ca nu intentioneaza sa incheie niciun angajament cu NIS pentru activitatile de explorare si productie in Romania", au afirmat reprezentantii MOL.

Directorul general al companiei sarbe, Kiril Kravchenko, a declarat la inceputul lunii mai, pentru revista ungara Figyelo, ca NIS si MOL ar avea intentia sa infiinteze o companie mixta in Romania pentru activitati upstream (explorare si productie).

MOL este prezent pe piata carburantilor din Romania printr-o retea de 137 de benzinarii.

MOL a castigat in 2010 licente de explorare pentru trei perimetre in vestul Romaniei, intr-un parteneriat cu Expert Petroleum, in care grupul ungar detine 70% din drepturi. In 2011, cele doua companii au incheiat cu Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM) acorduri de concesiune pentru cele trei perimetre.

NIS a anuntat anul trecut ca vizeaza dezvoltarea unei retele de 120 de benzinarii in Romania pana la finele lui 2014.

Compania detinea la sfarsitul anului trecut in Romania 5 statii de alimentare, in judetele Sibiu, Arad si Bihor. In acest an, NIS a inceput lucrarile la alte doua benzinarii sub sigla Gazprom situate pe autostrada Bucuresti-Pitesti, potrivit ZF.

In 2011, firma canadiana East West Petroleum a incheiat un acord cu NIS pentru explorarea a patru blocuri petrolifere din vestul Romaniei, din judetele Bihor si Timis. Conform acordului anuntat atunci, NIS urma sa finanteze toate lucrarile, inclusiv cele de foraj, revenindu-i 85% din drepturile comerciale.

NIS a fost preluata in 2009 de la guvernul sarb de Gazprom Neft, parte a grupului rus Gazprom.

Romania importa de la Gazprom, prin intermediari, aproape 20% din necesarul de gaze, la preturi de trei ori mai mari comparativ cu gazele extrase intern.