​Grup Servicii Petroliere a inaintat o plangere penala catre Directia Nationala Anticoruptie (DNA) impotriva conducerii Portului Constanta care este acuzata ca a incheiat pe 1 februarie, cu o firma olandeza, un contract pagubos pentru stat in vederea realizarii digului de larg. Potrivit plangerii penale, directorii Portului Constanta ar fi savarsit infractiunile de abuz in serviciu contra interselor persoanei si abuz in serviciu contra intereselor publice. Principala acuzatie este modificarea contractului de achizite dupa momentul finalizarii procedrii de selectrie, in sensul diminuarii costurilor aferente constructiei proiectului.

PLANGERE DNA - DIGUL DE LARGFoto: Hotnews

Reamintim ca directorii Portului Constanta au semnat doua contracte cu doua firme olandeze, unul de constructie si unul de consultanta, pentru construirea digului de larg. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Transporturilor obtinut de HotNews, ambele acorduri contractuale au fost modificate dupa adjudecare, in favoarea firmelor olandeze si in dauna statului.

Plangerea este formulata impotriva lui Decebal Serban, in calitate de director general (n.red. director general adjunct in prezent), Daniela Serban, director economic, Ambrozia Duma, director de exploatare, George Visan, director comercial, Ghiulentan Encioiu, sef serviciu juridic si contencios si Mihaerla Alina Staetu, sef serviciu dezvoltare achizitii publice.

In plangerea penala se arata ca autoritatea contractanta a stabilit un cost zero pentru toate utilitatile aferente proiectului, instituind astfel cheltuieli majore in sarcina fondurilor publice care urmeaza sa achite aceste utlitati. Aceste modificari ale contractului (cel de constructie) au fost realizate prin excluderea a sectiuni intregi din contractul care a fost prezentat initial participantilor la procedura de atribuire. "In acest sens, deturnarea scopului legii in sensul modificarii contractului dupa placul partilor contractante tinde sa adanceasca neincrederea in capacitatea statului roman de a supraveghea respectarea legii si aplicarea acesteia in limitele stabilite implicit prin aceasta", se mai arata in plangere.

Un contract in valoare de 420,4 milioane de lei, fara TVA, a fost incheiat cu firma olandeza Van Oord Dredging and Marine Contractors pentru realizarea lucrarilor, iar al doilea, tot cu o firma olandeza, Royal Haskoning, pentru servicii de consultanta, se arata in raportul Corpului de Control al Ministerului Transporturilor obtinut de HotNews. Licitatiile pentru cele doua contracte au avut loc in 2010, iar semnarea lor pe 1 februarie 2013. Potrivit Corpului de Control, ambele acorduri contractuale au fost modificate dupa adjudecare, in favoarea firmelor olandeze si in dauna statului. Contractele sunt finantate din fonduri europene si bani de la bugetul statului.

Grup Servicii Petroliere a participat la licitatie intr-o asociere cu Jan de Nul NV, insa nu oferta acestor nu a fost declarata castigatoare, clasificandu-se pe locul 2. Decizia a fost contestata la CNSC care a dispus anularea raportului. Insa decizia CNSC a fost atacata de Van Oord la Curtea de Apel care a dat castig de cauza firmei olandeze.

Una dintre acuzatiile Corpului de Control al Ministerului Transporturilor este ca s-au modificat si s-au adaugat, in defavoarea CN APM SA Constanta, clauze contractuale obligatorii in acordul contractual "Prelungirea digului de larg al Portului Constanta" dupa desemnarea castigatorului procedurii de achizitie publica, respectiv firma olandeza Van Oord Dredging and Marine Contractors BV. Prin modificarea unor clauze din acordul contractual, in favoarea Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, acesta beneficiaza de marirea valorii contractului fara a fi respectate prevederile legale.

O alta acuzatie este ca directorul general al companiei a aprobat plata avansului prevazut de acordul contractual in suma de 52,4 milioane de lei, aproximativ 12,4 milioane de euro, catre Van Oord Dredging and Marine Contractors BV, fara respectarea legii si a conditiilor contractuale. Pe 16 mai 2013, noul director general, Lucian Balut, a aprobat ordonantarea de plata, in urma careia antreprenorul a primit 52,4 milioane de lei. In timpul controlului, au fost solicitate documentele justificative care au stat la baza platii in avans. Reprezentantii companiei nu au putut prezenta documentul referitor la situatia interimara de lucrari, conform prevederilor din contract.

La contractul cu firma de consultanta Royal Haskoning, principala acuzatie este modificarea cu suma de 1,2 milioane de lei, aproximativ 288.265 euro. De la 7,9 milioane de lei, pretul cu care a fost castigata licitatia, s-a ajuns la 9,1 milioane de lei, la care se adauga TVA de 2,2 milioane de lei. In contract se precizeazaca pretul contractului a fost actualizat cu inflatia din ultimii trei ani. Conducerea companiei sustine ca aceasta modificare de pret a fost prevazuta in oferta consultantului.

Despre acest caz a vorbit recent si presedintele Traian Basescu. Acesta a dat de inteles, in cadrul unui interviu acordat publicatiei Romania Libera, ca o explicatie a "formarii tandemului Ponta-Fenechiu" ar putea fi legata de cazul neregulilor depistate la Portul Constanta. "Nu m-am razgandit, dar am vazut solutiile lui, de exemplu cea de a face cadou kazahilor 400 milioane de euro, sau transferul a 2.800 hectare de teren agricol de la Academie la CJ Braila, sau tacerea lui legata de fraudarea celor 100 de milioane euro la Portul Constanta. Stiu eu, poate acest din urma caz este talcul formarii tandemului Fenechiu-Ponta din ultimele saptamani", a spus Basescu intrebat cand s-a razgandit in privinta increderii sale in premierul Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a afirmat ca va semna, in calitate de ministru interimar al Transporturilor, o sesizare catre DNA, "daca sunt constatari de incalcare a legii penale" in cazul abuzurilor depistate de Corpul de Control al Ministerului de resort la Compania Nationala Administratia Porturilor Maritime Constanta (CNAPMC). Intrebat daca va solicita si schimbarea conducerii, premierul a raspuns ca "daca exista nereguli grave si am prevederea legala necesara, o sa schimb Consiliul de supraveghere". Insa, Corpul de Control ii considera responsabili pentru semnarea pe 1 februarie 2013 a doua contracte paguboase pentru stat pe directori, nu pe membrii Consiliului (n.red. de Administratie, nu de Supraveghere cum a spus premierul). In cazul directorilor, Ponta spune ca acestia sunt acoperiti de OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa si nu poate interveni.