Consiliul Concurentei a sanctionat cu amenzi in valoare totala de 56.487.840 lei (aproximativ 12,7 milioane euro) 14 companii pentru incheierea unor intelegeri anticoncurentiale in cadrul campaniilor de tip buy-back, a anuntat joi autoritatea. Sanctiunile au fost aplicate in cadrul investigatiei pe pietele comercializarii de echipamente electrice si electronice (EEE) si a gestionarii deseurilor acestora (DEEE).

Astfel, opt companii membre ROREC au fost amendate cu 47.881.380 lei (10,8 milioane euro) pentru fixarea in comun a discounturilor si controlul vanzarilor produselor lor in campaniile de buy-back prin alocarea bugetului aferent proportional cu cotele de piata preexistente ale companiilor membre ale asociatiei. In acest fel, nu s-a urmarit maximizarea numarului de deseuri colectate, ci s-au mentinut cotele de piata ale companiilor prin subventionarea discounturilor.

Consiliul Concurentei a constatat ca, in cadrul intalnirilor ROREC, opt companii fondatoare ale asociatiei au stabilit si au practicat aceleasi discounturi de 15% in cazul electrocasnicelor mari si de 20% in cazul electrocasnicelor mici, la comercializarea produselor lor, in cadrul campaniilor de tip buy-back derulate in perioada 2008 - 2009. De asemenea, ele au stabilit ca din incasarile din timbrul verde sa fie alocate procente proportionale cu cotele de piata ale fiecarei companii pentru finantarea discounturilor din actiunile de buy-back.

Conform legislatiei in vigoare, timbrul verde se aplica la comercializarea unui EEE nou si are un nivel fix pe categorie de produse. Nivelul timbrului verde este independent de marca, greutate, volum sau pret de vanzare si depinde de capacitatea de reciclare a echipamentului respectiv.

  • "In cadrul actiunilor de buy-back, un discount procentual nu poate fi justificat economic deoarece conduce la un cost de colectare diferit pentru acelasi tip de deseu. In urma consultarilor cu Ministerul Mediului si cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului am stabilit ca asociatia ar fi trebuit sa deconteze o suma fixa pe tip de deseu, fara a prestabili bugetul ce revine fiecarei companii. In felul acesta companiile s-ar fi putut concura prin discounturi suplimentare, iar consumatorul ar fi fost cel care decidea nivelul vanzarilor in actiunile de buy-back" a declarat Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Cele opt companii membre ROREC sanctionate de Consiliul Concurentei sunt:

1. SC Arctic SA: 24.014.881 lei

2. SC BSH Electrocasnice SRL: 1.411.376 lei

3. SC Candy Hoover Romania SRL: 440.426 lei

4. SC Electrolux Romania SA: 9.885.520 lei

5. SC Gorenje Romania SRL: 1.043.588 lei

6. Indesit Company Magyarorszag Kft: 2.660.127 lei

7. SC Philips Romania SRL: 5.025.799 lei

8. SC Whirlpool Romania SRL: 3.399.663 lei.

In cadrul aceleiasi investigatii, sase companii membre ale asociatiei ECOTIC au fost sanctionate cu 8.606.461 lei (1,9 milioane euro) pentru stabilirea unei intelegeri anticoncurentiale prin crearea unui mecanism similar cu cel al asociatiei ROREC in cadrul campaniilor de tip buy-back initiate in februarie 2009.

Companiile membre ECOTIC sanctionate de Consiliul Concurentei sunt:

1. SC Agis Computer SRL: 3.186.067 lei

2. SC CG&GC Intelligent Technology SA: 13.500 lei

3. SC Gemini SP SRL: 1.437.556 lei

4. SC Maguay Impex SRL: 756.710 lei

5. Panasonic Marketing Europe GmbH Wiesbaden Germania: 209.597 lei

6. SC Scop Computers SA: 3.003.031 lei

Potrivit directivelor europene in domeniul mediului, toti producatorii si importatorii care introduc pe piata echipamente electrice si electronice sunt obligati sa organizeze colectarea, valorificarea si reciclarea deseurilor acestora prin una dintre urmatoarele modalitati:

- individual, utilizand propriile resurse;

- prin transferarea acestor responsabilitati, pe baza de contract, catre operatorul economic legal constituit. Operatorul este organizatie colectiva, autorizata in acest scop de Comisia de Evaluare si Autorizare a Organizatiilor Colective, din care fac parte reprezentanti ai Ministerului Mediului si Padurilor, Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

Asociatia ROREC este o organizatie colectiva, non-profit reunind principalii producatori si importatori de electrocasnice din Romania, care detin peste 70% din totalul pietei. In conformitate cu legislatia din domeniu, asociatia ROREC s-a constituit pentru a prelua de la producatori responsabilitatea privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea DEEE.

Asociatia ECOTIC este o organizatie colectiva, non-profit, constituita in vederea preluarii responsabilitatii producatorilor privind colectarea, reutilizarea, reciclarea si valorificarea DEEE, grupand principalii producatori si importatori de produse electronice si IT din Romania.

UPDATEAsociatia ECOTIC sustine intr-un punct de vedere transmis HotNews.ro ca decizia autoritatii este nejustificata, neexistand intelegeri anticoncurentiale intre companiile membre participante la campaniile buy-back. Asociatia a mai precizat ca va sprijini membrii care vor decide sa atace aceasta decizie prin prezentarea pozitiei si a detaliilor campaniei ECOTIC in fata instantei.

Oficialii ROREC contactati de HotNews.ro nu au transmis pana acum un punct de vedere privind sanctiunea impusa de Consiliul Concurentei.

Iata mai jos explicatiile integrale transmise de ECOTIC (vezi si documentul atasat):

"Cu privire la comunicatul de presa transmis de Consiliul Concurentei, cu privire la faptul ca „sase companii membre ale asociatiei ECOTIC au fost sanctionate cu amenzi totalizand 8.606.461 lei (1,9 milioane euro) pentru stabilirea unei intelegeri anticoncurentiale prin crearea unui mecanism similar cu cel al asociatiei ROREC in cadrul campaniilor de tip buy-back initiate in februarie 2009”, asociatia ECOTIC doreste sa faca urmatoarele precizari:

In contextul derularii de campanii de buy-back de catre alte organizatii colective, inca din 2008, si organizatia colectiva ECOTIC, autorizata pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, a organizat in anul 2009 campanii de colectare de astfel de deseuri inclusiv in sistem buy-back, in scopul indeplinirii obiectivului primordial al organizatiei, cel de colectare si reciclare a deseurilor electrice si electronice si al stimularii consumatorilor sa predea in mod corect deseurile in loc sa fie aruncate in fluxul menajer.

ECOTIC a platit o remuneratie fixa, in functie de tipul de deseu, pentru fiecare deseu colectat in cadrul campaniilor de buy-back. Colectarea selectiva a deseurilor de echipamente electrice si electronice este prima etapa in gestionarea de deseuri, activitatea exclusiva a ECOTIC, si este normal ca ECOTIC sa sustina financiar astfel de actiuni.

ECOTIC considera ca aceste campanii au fost derulate cu respectarea normelor de concurenta, neexistand intelegeri anticoncurentiale intre companiile membre participante la campanii. Mai mult, initiativa generala a acestor campanii, orientate spre colectarea de deseuri a apartinut ECOTIC, care a luat decizia, la nivel de asociatie, prin organele sale de conducere, conform Statutului.

Decizia Consiliului Concurentei este in acest context in mod evident nejustificata, cu atat mai mult cu cat in concret recomandarile dlui presedinte al Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, mentionate in comunicatul Consiliului Concurentei, cu privire la modul in care ar fi trebuit si ar fi putut fi organizate legal campanii de buy-back, au fost de fapt respectate de ECOTIC si membrii sai in 2009.

Astfel, recomandarea dlui presedinte Bogdan Chiritoiu, aceea de a stabili remuneratii pentru deseuri de echipamente electrice si electronice ca suma fixa in functie de tipul de deseu, a fost respectata in cadrul campaniei de buy-back realizate cu sprijinul ECOTIC, acestea fiind cuprinse, de exemplu, intre 150 lei, pentru televizoare, calculatoare, multifunctionale, si 25 de lei pentru electrocasnice mici.

Aceste sume fixe per tip de deseu reprezentau contributia ECOTIC la campania de colectare deseuri prin buy-back, in fapt fiecare companie participanta putand acorda celui care aducea deseul o remuneratie mai mare sau mai mica, ceea ce de fapt s-a si intamplat in cazul membrilor ECOTIC, aspect dovedit in cursul investigatiei.

Mai mult, contributia ECOTIC la colectarea de deseuri prin buy-back nu era proportionala cu cotele de piata ale membrilor sai, cum gresit se afirma in concluziile investigatiei, ci cu contributia acestora la bugetul de

gestionare de deseuri al ECOTIC (sub forma de „timbru verde”) de la momentul intrarii companiei respective in asociatie pana la momentul februarie 2009.

Or, aceasta valoare nu are legatura directa cu cotele de piata, pentru ca, de exemplu:

- nu se datora „Timbru verde” pentru toate echipamentele puse pe piata (de exemplu pentru mp3 playere, aparate radio, Hdd extern etc. nu se datora „timbru verde”);

- aceeasi valoare de timbru verde se platea si pentru o imprimanta de 30 euro, si pentru una de 2.000 euro;

- momentul intrarii in ECOTIC al participantior varia si deci perioada si nivelul de contributie prin timbru verde la bugetul ECOTIC, in functie de care se stabilea limita implicarii totale a ECOTIC, varia in functie de un alt element decat vanzarile si cota de piata, si anume de factorul timp;

- companiile participante actionau pe piete distincte, ale unor produse nesubstituibile (calculatoare, televizoare, electrocasnice)

- participantii nu puteau sa-si anticipeze reciproc actiunile din campaniile de buy-back, intrucat nu exista date statistice de piata pentru toate tipurile de echipamente electrice si electronice implicate si din care s-ar fi putut deduce valoarea contributiei la ECOTIC a fiecarui membru.

Fiecare companie a avut dreptul sa aloce ce buget dorea pentru aceste campanii, doar contributia ECOTIC era limitata la o parte din suma platita de fiecare companie pentru gestionarea deseurilor ca „Timbru verde”, iar aceasta contributie era aplicabila in conditii egale si concurentiale pentru toti membrii, in modul mai sus descris. In piata, participantii la campanii au continuat sa se concureze prin discounturi suplimentare sau prin alte conditii comerciale, care au modificat bugetul total alocat de ECOTIC si membrii sai, iar consumatorul a fost cel care decidea unde dorea sa aduca un deseu si sa cumpere produsul nou.

Din punct de vedere procedural, este decizia individuala a fiecareia din companiile amendate daca va ataca aceasta decizie in instanta, intrucat amenda a fost primita de fiecare companie in parte, iar nu de asociatia ECOTIC, ca entitate separata.

Consiliul Concurentei a concluzionat de altfel ca ECOTIC nu a intreprins activitati anticoncurentiale.

ECOTIC va sprijini membrii care vor decide sa atace aceasta decizie a Consiliului Concurentei prin prezentarea pozitiei si a detaliilor campaniei ECOTIC in fata instantei".