Guvernul va obliga Armata sa cumpere armament si alte echipamente militare de la fabricile din industria nationala de aparare, pe care le va scuti de unele taxe si impozite, potrivit unui proiect de lege lansat vineri in consultare. Guvernul isi justifica proiectul de lege invocand necesitatea sustinerii "sectorului si mentinerea interesului national de securitate in privinta industriei nationale de aparare si securitate corelat cu Strategia industriei nationale de securitate". Proiectul urmeaza sa fie aprobat de Guvern si transmis Parlamentului.
Pentru produsele strategice ce urmeaza a fi achizitionate sau modernizate,autoritatile contractante din cadrul sistemului national de aparare si ordine publica au obligatia de a transmite operatorilor economici, prin Ministerul Economiei, cerintele operationale de produs/ sistem validate, din momentul aprobarii acestora, se arata in proiectul de lege al Ministerului Economiei, "privind industria naţională de apărare şi securitate".
documente
(30 Mai 2014) PDF, 155KB
Autoritatile contractante la care face referire proiectul de lege sunt Armata, serviciile speciale si armele Ministerului de Interne.
"Operatorii economici" sunt persoanele juridice autorizate de Ministerul Economiei sa desfasoare operatiuni cu produse militare, sensibile si strategice reglementate de prezenta lege. Practic, este vorba despre actualele fabrici si institute de stat din industria de aparare.
Ministerul Economiei, dupa consultari cu operatorii economici sau cu organizatiile reprezentative ale acestora, notifica autoritatile contractante, in termen de 90 de zile calendaristice de la data primirii cerintelor operationale, lista operatorilor economici care si-au manifestat intentia de a participa la procedura de atribuire a contractelor de achizitie publica, mai prevede proiectul de lege.
Daca ministerul identifica operatori economici care singuri sau in asociereau "capabilitatea si capacitatea" de a livra produsele strategice, conforme cu cerintele sistemului de aparare nationala, "autoritatea contractanta este obligata sa organizeze proceduri de atribuire a contractului de achizitie prin achizitie directa sau negociere directa cu acestia", se arata in document.
Abia daca fabricile din industria nationala de aparare nu pot sau refuza, din motive obiective, sa intre in procesul de achizitie directa sau prin negociere directa, Armata poate sa cumpere din alta parte, prin propriile sale proceduri.
"In situatia in care nu sunt identificati operatori economici care sa fie invitati la proceduri de atribuire a contractului de achizitie directa sau prin negociere directa, sau in cazul in care, desi sunt invitati, negocierea directa nu este urmata de semnarea contractului de achizitie, din motive obiective, autoritatile contractante pot organiza proceduri de atribuire potrivit normelor procedurale proprii", se arata in proiectul de act normativ.
Pe langa aceste favoruri facute industriei nationale de aparare, Guvernul vrea sa oblige si companiile straine de armament si echipamente militare sa isi subcontracteze anumite procese de productie fabricilor romanesti, daca vor contracte cu statul roman.
"Autoritatile contractante pot prevedea in documentatia de atribuire a contractului de achizitie publica, obligatia ofertantului desemnat castigator, in situatia in care acesta este un operator economic extern, de a subcontracta cu operatori economici inscrisi in Registru, bunuri, servicii sau lucrari in volum de minim 10% si maxim 30% din valoarea totala a contractului/acordului cadru", prevede draftul.
Scutiri de taxe de 15 milioane de lei pe an
O alta facilitate pe care Guvernul vrea sa o ofere fabricilor de armament si alte echipamente militare nationale este scutirea de taxa pe valoare adaugata si alte impozite centrale si locale.
Potrivit proiectului, prin derogare de la Codul fiscal, operatorii economici detinatori de capacitati folosite exclusiv pentru productia/ testarea/ depozitarea produselor militare si/ sau la mobilizare, la propunerea ministerului de resort si cu avizul autoritatilor publice cu atributii in domeniu, sunt scutiti de la:
- plata impozitelor si taxelor pe terenuri, cladiri si constructii speciale, inclusiv pentru zonele de siguranta ale acestora;
- plata impozitului pe profitul reinvestit in industria nationala de aparare si securitate.
- plata taxei pe valoarea adaugata, cu drept de deducere, pentru importul si/sau achizitia intracomunitara de bunuri livrate in Romania la operatorii economici din industria de aparare si securitate.
- plata impozitului pentru autentificarea inscrisurilor privind majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care se obtin, potrivit legii, certificate de atestare, de catre operatorii economici cu capital integral si/ sau majoritar de stat din industria nationala de aparare si securitate.
- Prin derogare de la Codul silvic, industria de aparare este scutita si de la plata obligatiilor banesti prevazute de lege pentru scoaterea definitiva din fondul forestier a terenurilor, inclusiv a zonelor de siguranta ale acestora, pe care sunt amplasate sau urmeaza sa fie amplasate capacitati de productie pentru industria nationala de aparare si securitate.
Scutirile sunt proiectate sa aduca un impact bugetar negativ de 15 milioane de lei pe an, din care 12,5 milioane bugetului central si restul, bugetelor locale.
Privatizarea fabricilor de armament si externalizarea unor activitati
Favorizate la contractele cu statul roman si scutite de taxe, fabricile romanesti de armament urmeaza sa fie vandute unor investitori privati, statul dorind sa pastreze minimum 20% din actiuni la fiecare uzina privatizata.
Privatizarea operatorilor economici din industria nationala de aparare si securitate se realizeaza la propunerea Departamentului de Privatizare si Administrare a Participatiilor Statului, din Ministerul Economiei, si se aproba prin Hotarare de Guvern, prevede proiectul de lege.
"In procesul de privatizare a operatorilor economici cu capital integral si majoritar de statdin industria nationala de aparare si securitate, ministerul de resort are in vedere (...) mentinerea participatiei statului, prin pastrarea unui procent de minim 20% din capitalul social, dupa efectuarea investitiilor de catre cumparator, in functie de specificul acestora si situatia economico-financiara la data privatizarii".
Alt obiectiv al Ministerului Economiei in procesul de privatizare este "mentinerea obiectului principal de activitate si a capacitatilor de productie si/sau servicii pentru o perioada de minimum 5 ani de la privatizare, dezvoltarea acestora, introducerea de noitehnologii si/sau, dupa caz, modernizarea celor existente, precum si extinderea gamei de produse si asimilarea de produse noi".
Obiectul principal de activitate se va putea schimba doar cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pe baza propunerilor formulate de ministerul de resort.
In plus, va fi necesar avizul unei noi structuri guvernamentale: Consiliul pentru Industria Nationala de Securitate.
Totodata, la privatizare, Ministerul Economiei "are in vedere" preluarea personalului existent la data privatizarii, cu toate drepturile si obligatiile prevazute in contractele colective de munca, in contractele individuale de munca si/ sau in orice alte acorduri deintelegeri incheiate cu sindicatele si/ sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, precum si mentinerea personalului de specialitate in activitate pe o perioada de cel putin 5 ani de la data privatizarii.
Privatizarea operatorilor economici se face prioritar cu investitori strategici - detinatori detehnologii si know-how performant, "care pot mentine profilul de fabricatie si pot asigura furnizarea de produse si servicii performante", mai prevede proiectul de lege.
Viitorul act normativ prevede si restructurarea si reorganizarea operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat din industria de aparare.
Masurile de restructurare si reorganizare, efectuate prin hotarare de Guvern, vizeaza si "externalizarea activitatilor nerentabile".
In plus, in cadrul proceselor de restructurare, fabricile de aparare beneficiaza prioritar de fonduri de la guvern pentru masurile de protectie sociala a personalului disponibilizat.
Justificarea Guvernului si riscurile concurentiale
Guvernul isi justifica proiectul de lege invocand necesitatea sustinerii "sectorului si mentinerea interesului national de securitate in privinta industriei nationale de aparare si securitate corelat cu Strategia industriei nationale de securitate, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 1157/2013".
"Sectorul industriei de aparare reprezinta un domeniu strategic national menit sa sustina efortul de aparare al tarii prin furnizarea de produse si servicii pentru fortele sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala", isi mai motiveaza Ministerul Economiei initiativa.
In context, Guvernul pune declinul industriei romanesti de aparare pe seama "scaderii drastice a cererilor de inzestrare din productie interna", care "a slabit potentialul de cercetare si productie in sectorul productiei pentru aparare".
"Pe ansamblu acest sector stagneaza, inregistreaza pierderi, operatorii economici se confrunta cu lipsa de comenzi si contracte", mai arata Ministerul Economiei.
Printre altele, Guvernul tinteste "stimularea productiei pentru aparare, inclusiv in domeniul pulberi si explozivi", precum si "stimularea parteneriatului public-privat" in domeniul industriei de aparare.
Executivul sustine ca proiectul de act normativ va produce un impact benefic mediului de afaceri, prin atragerea investitorilor strategici "la privatizarea unor obiective din industria de aparare".
In privinta riscului distorsionarii mediului concurential, Guvernul sustine ca nu sunt probleme, pentru ca pe piata interna de armament operatorii economici existenti "se diferentiaza ca fiind furnizori unici prin produsele si serviciile pe care le realizeaza".
"Pentru producatorii romani factorul concurential il reprezinta furnizorii externi prin deschiderea pietei interne de armament, conform legislatiei nationale armonizata cu directiva nr. 2009/81/CE privind achizitiile publice in domeniul securitatii si apararii", precizeaza Ministerul Economiei in expunerea de motive.
De asemenea, Guvernul sustine ca activitatile propuse a fi finantate de la bugetul de stat nu sunt incidente ajutorului de stat, deoarece sunt indisolubil legate de productia sau comertul de armament, munitie sau material de razboi.
"In conformitate cu dispozitiile art. 346 alin.1 lit.(b) din TFUE orice stat membru poate lua masurile pe care le considera necesare pentru protectia intereselor esentiale ale sigurantei sale si care se refera la productia sau comertul cu armament, munitie sau material de razboi, fara a distorsiona concurenta pe piata interna pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare", precizeaza sursa citata.
2
12
