​In perioada 12-13 februarie 2015 se desfasoara cea de-a patra editie a summit-ului dedicat antreperenoriatului social, educatiei si bunei guvernari organizat de Romanian Business Leaders (RBL).

RBLS Summit IV, Bucuresti, 12-13 februarie 2015Foto: Doria Dragusina

• Cum putem depasi esecul politicilor publice in chestiuni importante din punct de vedere socio-economic? Cum putem stimula consumul intern al Romaniei?
  
• Cum putem investi in educatie astfel incat tinerii sa aiba posibilitatea de a se dezvolta profesional si de a-si porni propriile afaceri?
  
• Care sunt solutiile socio-economice pentru zonele sarace ale Romaniei?
  
• Cum pot fi depasite granitele actualelor modele de business? Sunt doar cateva chestiuni puse pe agenda discutiilor summit-ului RBL.

Autor fotografii articol: Doria Dragusin

Plecand de la principalele prioritati ale mediului de afaceri, evenimentul reuneste lideri din industria business-ului romanesc si international alaturi de alti actori relevanti in acest domeniu, care ofera idei inovatoare, solutii practice si totodata productive in fata provocarilor cu care se confrunta societatea romaneasca in ultimii ani, rescriind astfel granitele si regulile "jocului traditional".

Principalele concluzii ale sesiunii plenare de deschidere, moderate de jurnalistul HotNews, Vlad Mixich (foto), si desfasurate joi, 12 februarie 2015.

Vintila Mihailescu, Director al Departamentului de Sociologie, SNSPA:

Romania este cea mai mare societate taraneasca si post-taraneasca a Europei; Inregistram o scadere a populatiei insa ne bazam pe un recesamant ratat deoarece instrumentele de masura nu tin pasul cu realitatea fluida deoarece pierdem din vedere in jur de 1 milion, 1,5 milioane de persoane.

Din 1990 pana in prezent, Romania a pierdut aproximativ 4 milioane de oameni iar orasele peste 20% din populatie; O persoana activa trebuie sa sustina tot mai multe persoane inactive, consecintele fiind previzibile: prabusirea sistemului de pensii si a celui medical;

Pana in 2020 se estimeaza o crestere in domenii precum agricultura si telecomunicatiile;

Aproape 1 din 3 tineri (intre 15-29 de ani) intentioneaza sa isi deschida o afacere in urmatorii 2 ani; Se observa o crestere exponentiala a nivelului educativ al acestor tineri.

- Sorin Axinte, managing partner GLUE, membru board FRBL: In Romania, aproximativ 15.000 de oameni au fost afectati, fie direct sau indirect de criza economica.

- Cristian Popa, fost viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei: Din 2002 pana in prezent, 45% din exporturile romanesti reprezinta industria constructoare de masini si echipamente; Stimularea consumului inseamna o crestere (fie ea si moderata) pentru companiile romanesti; In Romania exista problema preturilor joase deoarece avem o deschidere externa (import-export) mai joasa decat celelalte tari europene. Chiar si Polonia este cu 10% mai deschisa decat Romania; Romania tinde sa importe bunuri de complexitate joasa (presiuni inflationale mondiale).

Radu Tatucu, Senior Pan-EU Vendor Manager la Amazon EUa explicat pentru EurActiv.ro motivele pentru care nu am performat ca tara la adevaratul nostru potential:

- "De ce avem nevoie ca tara? In primul rand sa avem o viziune de dezvoltare si competitivitate pe termen lung dar nu de la ciclu electoral la ciclu electoral sau si mai rau, de la an la an. Avem nevoie ca partenerii, toti stakeholderii, din mediul public, mediul de afaceri si antreperenorial, din mediul academic si ONG sa stea la aceeasi masa si sa cada de acord asupra unui top 3 sau 5 prioritati si sa spuna ca indiferent de ce se intampla la nivel politic, care sunt schimbarile. Sa ne concentram pe aceste 3 sau 5 prioritati, fie ca vorbim de educatie, infrastructura, de sanatate, de dezvoltarea unor anumite domenii cum ar fi IT-ul si sa spunem ca acesta este un domeniul prioritar, pentru ca aceste investitii pe termen lung sunt absolut necesare si avem nevoie de aceasta angajare pe termen lung daca dorim cu adevarat sa fim competitivi.

- "Toate tarile care au succes sau care sunt astazi in topul competitivitatii au avut asemenea strategii si s-au tinut de ele si au reusit sa treaca peste impas. La fel, clasa politica din tarile respective a reusit sa dea dovada de oarecare maturitate." a subliniat Radu Tatucu.

- "Unele dintre aceste exemple, situat la un nivel cat mai aproape de noi, este cel al Poloniei care a iesit mult mai bine din criza decat noi si al carei parcurs, in ultimii 25 de ani, a inregistrat un succes mult mai semnificativ decat oricare alta tara din fostul bloc comunist. O alta tara de succes sau care poate fi data ca exemplu si de la care Romania poate invata multe este Singapore, care s-a confruntat cu multe dintre problemele pe care le-am avut si noi in 1989."

- EurActiv.ro: Si totusi, cum am reusit ei sa depaseasca impedimentele si noi nu?

"Au avut si ei probleme de coruptie insa au spus a daca vor sa fie cu adevarat o tara competitiva, cu o economie competitiva la nivel global, nu intra in discutie coruptia. Trebuie sa avem zero toleranta fata de coruptie, deoarece avem nevoie de institutii funtionale si eficiente. Aceste tari si-au dezvoltat institutii functionale si au reusit sa se refaca... Intr-adevar, daca lucrezi, de exemplu, intr-un Minister din Singapore, unde toti angajatii Ministerului sunt remunerati foarte, si apare un caz de coruptie, toleranta este zero. Deaoarece, in cazul in care esti prins ca ai fost corupt, nu conteaza ce pozitie ai avut, ca ai fost ministru, poate secretar de stat... te paste puscaria. Si astfel s-au concentrat pe anumite domenii."

-EurActiv.ro: Cum au procedat? Cat a durat intregul proces?

"La inceput si-au propus sa-si foloseasca locatia geostrategica, deoarece se gaseau pe ruta marilor transporturilor din Asia de susd-est, fapt ce a favorizat dezvoltarea industriei de logistica si transport. Apoi au urmat manufactura, serviciile financiare si tehnologia de varf. Singaporezii au investit masiv si in educatie. De exemplu, guvernul din Singapore are unul dintre cele mai generoase programe de burse in strainatate pentru cetatenii sai care se duc si studiaza in strainatate la nivel de licenta, de masterat, MBA, doctorat, unde pot sa stea circa doi ani pentru a acumula experienta iar ulterior sa se intoarca in Singapore si sa fie parte fie din sectorul privat fie din cel public. Acestea sunt tipuri de politici care insa nu s-au petrecut peste noapte. Toate acestea au durat 20-25 de ani, de aceea este nevoie sa existe acesta proiectare in viitor, sa spunem cum ne imaginam noi ca vom fi in 2035-2040? Daca Romania vrea sa ramana asa de la an la an, e ok, va ramane o economie asemanatoare celei din prezent, pe locul 60 sau 70 in lume, la competitivitate si intotdeauna ne vom uita catre acel potential pe care il vom putea atinge,daca am fi facut lucrurile cum trebuie" a mai declarat reprezentantul Amazon EU.

In decursul a doua zile participantii Summit-ului Romanian Business Leaders prezinta in contextul economic si politic actul modele antreprenoriale de succes si crestere sustenabila a economiei,plecand de la modelul piramidal al unor comunitati mici de romani, aflati la baza acestei piramide.Totodata, sesiunile dedicate educatiei prezinta modele de bune practici si proiecte initiate de segmentul de business si dedicate tinerilorl.

Concluziile sesiunii plenare "Ecosisteme ca modele de succes antreprenorial" s-au concentrat pe masurile inovative si cele de crestere economica propuse de antreprenori:

- "Ne dorim sa punem pe rafturile supermarketurilor “hrana curata”, produse de calitate care se gasesc din pacate pe o piata extrem de redusa de retail; Au inceput sa apara antreprenori care produc nu pentru marea industrie ci pentru prieteni, familie etc. si exista si o cerere a clientilor pentru astfel de produse decat cele de tip standard; Aceste produse trebuie obtinute in ferme mici, la tara, dupa metode traditionale; Ne propunem sa sustinem infiintarea unor firme de capacitate mica (aproximativ 4.000 de pasari) pe care sa le finantam si sa le echipam iar la sfarsit sa le preluam productia si sa o livram in supermarket; Suntem a doua tara din Europa cu produse la raft de o asemenea calitate. (Horia Cardos, fondator Agroland);

-"Barometrul educatiei din 2014 arata ca peste 97% dintre tineri sunt dispusi sa munceasca din greu si sa-si deschida propria afacere" (Andreea Rosca, membru board FRBL)

In cadrul acestui panel, Istvan Mar, presedintele unui brand care a oferit cheia succesului in cazul unei comunitati: “Fructul Secuiesc”, a detaliat pentru EurActiv.ro cum functioneaza antreprenoriatul social in Romania:

-“Exista foarte multe intreprinderi sociale care s-au infiintat recent, in ultimii cinci ani de zile, asta datorita unor surse de finantare, in special din POSDRU si care functioneaza cu un anumit succes. Deocamdata lasa inca de dorit acest spirit antreperenorial din cadrul antreperenoriatului social deoarece acesti oameni sunt la inceput, nu au mai fost niciodata antreprenori si au o lipsa foarte mare de informatii, de deprinderi, de practici referitoare la managementul efectiv al unei intreprinderi".

-"O alta mare problema este lipsa de colaborare si a unui sistem de suport pentru aceste intreprinderi sociale pentru ca fiecare intreprindere incearca sa construiasca un sistem vertical, de la baza spre varf, incluzand activitati de marketing, agenti de vanzare, agenti de informare despre produse si servicii oferite, pagina de web, brosuri, etc. Daca aceste initiative s-ar uni si ar putea sa colaboreze, toate aceste servicii si documente realizate ar putea sa dea un randament mult mai bun din punct de vedere financiar”, sustine Istavan Mar.

-“Antreperenoriatul nostru, dezvoltat incepand cu anul 2010, se bazeaza pe 2 centre de procesare fructe de padure si ciuperci si un centru pentru procesarea fructelor de livada. Noi lucram doar cu varietatile traditionale. Nu acceptam pentru procesare si comercializare altfel de fructe si dorim sa sporim atentia fata de aceste varietati traditionale, obtinand astfel niste produse de categoria premium, care se pot vinde si datorita mesajului pe care-l putem transmite. Acest mesaj include informatatii despre impactul produs prin proiect: social, natural si impactul financiar. Impactul natural este de dimensiunea protectiei biodiversitatii, trebuie sa avem grija de aceste varietati traditionale care sunt pe cale de disparitie, avem un impact social pentru ca oamenii care lucreaza in sistem si apeleaza la serviciile noastre si care intra intr-un sistem unde colaborarea cu "vecinul" este o cerinta absoluta (atat la procesare cat si la cultivare si desfacere). Mai exista un nivel pentru ca acesti oameni, pe care-i estimez la 1200 de familii (din ultimii cinci ani de zile) au realizat niste venituri intre 500.000 si 1.200.000 de euro in total. Aceasta suma s-a dus in ultimii 5 ani catre familii care lucreaza in conditii nefavorabile", a mai adaugat acesta.

- EurActiv.ro: De unde totusi acesta reintoarcere la traditie si cum ii facem pe tinerii antreprenori sa o adopte?

"Intotdeauna chiar si pentru tinerii care sunt mai putin sensibili la traditii, o metoda eficienta de sensibilizare este cea financiara. Daca acestia pot obtine niste venituri suplimentare fata de sumele obtinute fie ca salariu fie ca venituri din activitati independente, atunci pot sa obtina la nivel de familie venituri suplimentare si se implica. Dupa ce se implica incep sa cunoasca tot mai multe detalii despre activitatea respectiva, despre modelul sau felul traditional de a cultiva si cu cat au mai multa informatie, cu atat se indragostesc tot mai mult de acea activitate. Este un proces mai lung dar foarte profitabil din punct de vedere social" a mai declarat Istvan Mar.

Sesiunea plenara "Cum construiesti punti cu Guvernul” a privit chestiuni legate de constructia unui dialog productiv cu autoritatile statului, modernizarea politicilor fiscale, schimbarea in educatie.

Prima zi a summit-ului a continuat cu doua sesiuni de lucru interactive desfasurate in paralel si concentrate pe conturarea si dezvoltarea proiectelor, a modalitatilor de finantare, cu un focus pe Generatia Y.

Cea de-a doua zi a summit-ului este dedicata dicutiilor privind reforma in domeniul educatiei din punct de vedere antreprenorial si modul in care se creioneaza rolul companiilor in domeniul socio-economic.