La finele saptamanii trecute a fost pronuntat falimentul companiei Hidromecanica Brasov, producator de motoare si turbine, practic una dintre ultimele urmase ale uzinelor comuniste care se intindeau pe zeci de hectare si care angajau mii de oameni, scrie cotidianul Buna Ziua Brasov. Odata cu inchiderea "Hidro", industria comunista constructoare de masini din orasul Brasov mai este reprezentata doar de ce a mai ramas din Roman SA.
.
Compania Hidromecanica a intrat in insolventa in noiembrie 2010, dupa ce in vara acelui an Fiscul brasovean ii vanduse cel mai important activ - terenul si activele din Centrul Civic al Brasovului - pentru 14 milioane de euro. In august anul trecut, compania a trimis acasa si ultimii 150 de angajati pe care ii avea.
Uzina a fost infiintata in 1880. Cei aproximativ 6.000 de angajati lucrau in ateliere de turnatorie fonta si prelucrari mecanice, apoi si in sectiile de turnatorie otel si forja. In cladirea "Hidromecanica", fosta uzina "Fratii Schiel" si fosta intreprindere "Strungul" din anii '50 s-a fabricat primul autobuz si primul strung romanesc.
Practic, denumirea uzinei din Centrul Civic a fost schimbata in "Hidromecanica" in 1961, cand fabrica s-a specializat in transmisii hidraulice si turbosuflante pentru motoarele Diesel, iar in 1978, in cartierul Tractorul, s-a construit o noua unitate numita "Hidromecanica 2" care a produs, in special, transmisii hidromecanice.
Societatea brasoveana a fost introdusa pe lista PSAL 1 a societatilor de stat ce trebuiau privatizate de catre Guvernul Mugur Isarescu.
Pentru ca a trenat foarte mult, privatizarea a avut loc abia in 2001, fiind ales, si pe considerente politice, omul de afaceri brasovean, Alexandru Crisan. Pe perioada administratiei Crisan, insa, societatea a fost introdusa intr-un joc al fraudelor realizate de familia Crisan la Urex Rovinari, companie adusa in pragul falimentului. In cele din urma, in vara lui 2004, contractul de privatizare a fost reziliat, intreprinderea fiind din nou scoasa la mezat de catre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului.
S-au primit si atunci trei oferte - din partea SIF Transilvania, care mai detine 45% din actiuni, din partea omului de afaceri Lucian Garbacea si din partea societatii Fin Ivar, firma aflata in cercul de influenta al familiei fostului senator PSD, Ioan Seche. Aceasta societate a fost, de altfel, si desemnata castigatoare, pentru o oferta financiara mult mai buna. Doua zile mai tarziu, AVAS a revenit asupra deciziei si a scos din nou societatea la privatizare, deoarece Fin Ivar SA avea un actionariat inglodat in datorii catre stat.
Cea de-a treia incercare de privatizare s-a soldat cu desemnarea ofertei de cumparare a pachetului majoritar de actiuni a omului de afaceri Lucian Garbacea, unul dintre asociatii firmei de transport Luc Forest, ca fiind cea mai buna. In primavara lui 2009, actionarul majoritar Lucian Garbacea a decedat, structura actionariatului schimbandu-se. Astfel, 37,79% din actiuni i-au revenit Rodicai Garbacea, SIF Transilvania detine 36,26%, Lucian Nicolae Garbacea si Teodor Stefan Garbacea vor detine, si ei, cate 11,33%. Alti actionari persoane fizice.
Istoricul uzinei pana la Revolutie:
1880 - Infiintarea la Brasov a unui atelier mecanic profilat pe turnarea si prelucrarea pieselor de fonta.
1914 - Crescand, s-a reorganizat in regim de comandita. Locul de activitate a fost mutat in afara cetatii medievale a Brasovului, .
1919 - Transformarea in societate pe actiuni cu numele "FRATII SCHIEL s.a.p.a." si extinderea activitatii in domeniile reparatii de locomotive si vagoane, echipamente si componente pentru industia miniera si utilaje de constructii, transmisii mecanice si strunguri paralele.
1927 - Se inaugureaza o noua turnatorie de otel dotata cu un cuptor electric de 1,5 tone.
1930 - Se inaugureaza o noua forja si un cazan cu aburi pentru repararea de vagoane, locomotive, dotari din minierit si constructii. Incepe fabricarea turbinelor hidraulice, iar firma devine pionier in Romania prin realizarea primului autobuz si a primului strung paralel.
1948 - Dupa cel de-al doilea razboi mondial, statul a devenit proprietar in urma nationalizarii, numele schimbandu-se in Uzina Strungul. Productia s-a diversificat: utilaje pentru extractia titeiului, frane hidromatice, turboambreiaje, convertizoare hidraulice de cuplu, compresoare de aer, sisteme de comanda hidraulica la distanta, acestea constituind acum ponderea productiei societatii.
1961 - Numele societatii se schimba in HIDROMECANICA si incepe productia de transmisii hidraulice pentru locomotive si cea de turbosuflante pentru supraalimentarea motoarelor Diesel.
1961 - 1979 - Se achizitioneaza un numar de licente care sa o faca capabila sa devina un important producator in domeniul transmisiilor hidromecanice si al turbosuflantelor, dupa cum urmeaza:
1961 - TURBOSUFLANTE SULZER, model LAG 46, pentru motoare Diesel destinate in primul rand locomotivelor (tractiune feroviara). Motoarele respective incep sa se produca la UCM Resita.
1963 - TURBOSUFLANTE BBC (BROWN BOVERI ) ELVETIA, destinate motoarelor Diesel cu utilizari diverse: tractiune feroviara , propulsie navala, motoare auxiliare navale, grupuri electrogene stationare, navale, grupuri de foraj, etc.
1963 - TRANSMISII HIDRAULICE VOITH AUSTRIA, destinate locomotivelor diesel hidraulice, care incep sa se produca la FAUR (23 August) Bucuresti.
1972 - TURBOSUFLANTE ALCO - SUA pentru motoare diesel cu aceeasi marca care in principal echipau locomotive diesel electrice produse la ELECTROPUTERE Craiova si FAUR Bucuresti, dar si aplicatii navale si stationare.
1976 - TRANSMISII HIDROMECANICE (POWER-SHIFT) CLARK - SUA destinate utilajelor terasiere, autobasculantelor, automacaralelor si utilajelor petroliere.
1978 - O noua unitate situata in nordul orasului Brasov si numita HIDROMECANICA 2 incepe sa produca, in special transmiisii hidromecanice .
1979 - TURBOSUFLANTE HOLSET - ANGLIA, prin aceasta licenta extinzandu-se domeniul si catre motoare diesel mai mici si rapide, pentru utilizari in domeniul tractiunii rutiere.
1979 - Licente conexe licentei HOLSET care sa permita producerea performanta a rotorilor turbina (TRUCAST - Anglia) si a rotorilor compresor (STERLING - Anglia).
1990 - In baza legii 15/90 si HG 1254/04.02.1990 Hidromecanica devine societate pe actiuni cu numele S. C. HIDROMECANICA S. A.
5
8
