Acordarea licentei de exploatare a aurului de la Rovina firmei Carpathian Gold din Canada ridica multe semne de intrebare. In primul rand, firma a obtinut licenta intr-un mod total netransparent. Apoi, are o experienta redusa in domeniul exploatarii miniere. Putinele informatii care apar despre companie arata ca este o firma mica, avand doar doua licente- una in Brazilia si cealalta in Romania, cu datorii bancare de 213 milioane de dolari. Problemele financiare, create mai ales din cauza proiectului din Brazilia, nu au impiedicat autoritatile romane sa acorde acestei firme, prin intermediul subsidiarei Samax Romania, licenta de exploatare de la Rovina, la 20 de kilometri de Rosia Montana, pe o perioada de 20 de ani. Important de mentionat este ca imediat dupa anuntul privind acordarea licentei, valoarea actiunilor firmei s-a dublat pe bursa din Toronto.
- Anuntul privind obtinerea licentei a fost facut chiar de Carpathian Gold saptamana trecuta, in urmatoarele zile avand loc o crestere spectaculoasa a actiunilor. Compania este listata pe bursa de la Toronto. Autoritatile romane, prin ANRM, nu au comentat pana acum in niciun fel acest anunt. Practic, partea romana da dovada de o mare lipsa de transparenta. Precizam ca licenta a fost acordata de
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM).
Carpathian Gold, prin filiala sa din Brazilia, Mineracao Riacho dos Machados Ltda., are un acord de finantare cu Macquarie Bank Ltd. de 220,7 milioane de dolari, din care a tras pana acum 213 milioane de dolari. Compania a beneficiat in ultimul an de mai multe prelungiri pentru inceperea rambursarii fondurilor, ultimul termen fiind extins pana la 12 iunie 2015. Acordul de finantare a fost incheiat special pentru exploatarea miniera din Brazilia, insa aceasta i-a creat o serie de probleme companiei. In ianuarie 2014, Agentia de Mediu din Brazilia le-a suspendat licenta din cauza unor indundatii puternice care au creat pagube mari asupra exploatarii. Compania a fost obligata sa efectueze unele lucrari costisitoare de remediere in vederea reluarii operatiunilor de exploatare.
Costurile suplimentare costisioare din Brazilia au determinat, la inceputul anului trecut, schimbarea managementului companiei, in frunte cu CEO-ul Dino Titaro. In acest moment, sef interimar este Guy Charette. Unul dintre membrii conducerii este si Alexandru Nicolici, director al SAMAX Romania SRL. Vezi aici componenta conducerii si alte cateva informatii despre companie.
In 2011, unul dintre gigantii industriei miniere, Barrick Gold, a cumparat 9% din actiunile Carpathian Gold pentru 20 de milioane de dolari. In acest fel, Carpathian Gold a capatat mai multa credibilitate pe piata.Vezi aici mai multe amanunte. Este practica raspandita in domeniu ca marile companii sa intre ca actionari minoritari in companii mult mai mici care au licente de explorare prin diverse tari. Astfel, marile companii se asigura ca sunt si ele beneficiare in cazul unor descoperiri importante, iar daca este cazul isi pot majora participatia.
Despre Carpathian Gold nu exista prea multe informatii financiare pe site-urile de specialitate. Pe site-ul goldsilverdata.com este trecuta ca o companie cu o datorie uriasa si cu risc ridicat din aceasta cauza. Vezi aici mai multe amanunte.
Reamintim ca saptamana trecuta Carpathian Gold a anuntat ca a obtinut din partea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenta de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Rosia Montana, pe o perioada de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax Romania. Zacamantul aurifer de la Rovina este estimat sub cel de la Rosia Montana.
Acordarea licentei reprezinta primul si cel mai important pas in procesul de licentiere. Potrivit legislatiei din Romania, licenta va intra in vigoare dupa evaluarea finala de catre mai multe departamente guvernamentale si dupa publicarea in Monitorul Oficial, informeaza Mediafax.
Este pentru prima oara cand Romania acorda o licenta pentru exploatarea metalelor fara implicarea unei companii de stat, se arata intr-un comunicat al Carpathian Gold.
Compania urmeaza sa actualizeze o evaluare economica preliminara din 2010, urmand sa revizuiasca costurile proiectului.
Carpathian Gold este o companie de explorare si productie ale carei principale activitati sunt productia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.
In plus, compania se concentreaza pe planurile de explorare si dezvoltare de la proiectul Rovina Valley Au-Cu din Romania, unde este singurul proprietar.
In 2013, subsidiara din Romania a Carpathian Gold, Samax Romania, inregistrata la Baia Mare, a obtinut venituri de 9,2 milioane de lei si un profit de 3,5 milioane de lei, avand in numar de 43 de angajati, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finantelor.
Zacamantul de la Rovina contine cantitati importante de aur si cupru, respectiv 120 de tone de aur si 100.000 de tone de cupru, declara in 2013 prefectul judetului Hunedoara, Sorin Vasilescu.
Concesiunea de la Rovina este situata in Muntii Apuseni, la circa 20 de kilometri de Rosia Montana.
Concesiunile invecinate sunt detinute de companii canadiene sau de statul roman. Astfel, proiectul minier de la Rosia Montana este dezvoltat de catre Rosia Montana Gold Corporation, controlata de grupul Gabriel Resources. In aceeasi zona, compania canadiana Eldorado Gold detine concesiunea miniera de la Certeju de Sus. Situat in vecinatate este si depozitul de cupru de la Rosia Poieni, cel mai mare din Romania, administrat de societatea de stat Cuprumin. Cu resurse estimate la 900.000 tone, la Rosia Poieni sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale Romaniei.
Totodata, compania canadiana Eldorado Gold Corporation a anuntat la randul ei, marti, finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate realizat de subsidiara Deva Gold, care detine 80,5% din proiectul Certej din Muntii Apuseni, situat la aproximativ 12 kilometri nord-est de orasul Deva. Potrivit studiului, Eldorado Gold estimeaza ca va extrage aur si argint in valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.
1
8
