Potrivit Reuters, Ion Epureanu, directorul general al companiei Kajel Holdings Limited, cu sediul in Insulele Virgine britanice a transmis Lukoil, intr-o scrisoare din martie 2015, ca exista o oportunitate pentru initiarea discutiilor in vederea vanzarii rafinariei Petrotel Ploiesti.
Kajel Holdings a fost mandatata de compania China Peace Petroleum Group, cu sediul la Beijing, specializata in importul si exportul de produse petroliere.
Un purtator de cuvant al LukOil a confirmat primirea scrisorii, reiterand ca nu exista niciun plan de vanzare a rafinariei din Romania. Ion Epureanu a confirmat trimiterea scrisorii, fara insa a face comentarii. Reuters nu a putut lua legatura cu reprezentantii China Peace Petroleum Group.
Thomas Muller, vicepresedinte al LukOil, a confirmat saptamana trecuta ca au existat oferte pentru rafinaria de la Ploiesti, subliniind insa ca nu este de vanzare.
LukOil a cerut interventia Comisiei Europene in ancheta din Romania care vizeaza compania, argumentand ca este vorba de masuri impuse de "o instanta judiciara relativ mica" dar care au un "impact european". Thomas Muller, vicepresedintele LukOil, a atras atentia ca ar putea fi puse sub sechestru active in valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie si Olanda. Muller a admis ca "nu exista o linie directa intre Comisia Europeana si o instanta judiciara din Romania", subliniind insa ca acuzatiile procurorilor romani sunt "nejustificate". "Am vrea sa vedem o implicare europeana in acest caz, deoarece avem de-a face cu o instanta relativ mica dar care ia decizii uriase, care au impact nu doar asupra unor active din Romania, ci si asupra unor active europene. Consideram ca nu este o situatie corecta", spunea reprezentantul LukOil.
Presedintele LukOil, Vagit Alekperov, i-a trimis acum doua saptamani o scrisoare lui Maros Sefcovic, vicepresedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerand "o investigatie mai transparenta, dat fiind ca activitatile constante ale rafinariei (vizate de ancheta din Romania - n.red.) au impact asupra alimentarii cu petrol in intreaga Uniune Europeana". Comisia Europeana a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizand ca analizeaza situatia.
In perioada 2011 – 2014, rafinăria ploieşteană a făcut plăţi externe în valoare de 15,5 mld de euro şi încasări de 11,2 mld de euro. Banii s-au plimbat exclusiv în interioul grupului Lukoil, fiind eludate taxele datorate statului.
Rafinăria Lukoil din Ploieşti a fost căpuşată ani la rând de către propriul acţionar majoritar.
Totusi o sumă de peste 2 mld de euro a fost blocată în conturile Lukoil din Olanda şi Marea Britanie ca măsură asiguratorie.
Primul palier al fraudei îl reprezintă contractele comerciale păguboase dintre rafinărie şi alte filiale ale grupului Lukoil.
Operaţiunile s-au derulat în ultimii ani cu o companie elveţiană, Litsaco SA – traderul asumat al grupului, manageriat chiar de directori ai Lukoil – dar şi cu mai multe companii offshore apropiate Lukoil. Au câştigat doar intermediarii, la ambele capete ale fluxului comercial: livrau ţiţei la suprapreţ şi-l cumpărau apoi rafinat sub costul de producţie. Astfel de contracte păguboase cu sateliţii proprii au menţinut permanent rafinăria Lukoil din Ploieşti într-o stare de faliment indus, în care statul nu a încasat impozitele cuvenite.
Stoarsă de bani, filiala românească a Lukoil a fost obligată să apeleze la împrumuturi pentru care a plătit dobânzi de sute de milioane de euro. Iar împrumuturile au venit “în familie”.
Cei mai mulţi bani, aproape 1,6 miliarde de euro, au fost scoşi din rafinăria românească sub forma unor rambursări de împrumuturi către acţionarul majoritar înregistrat în Olanda: divizia Lukoil Europe Holdings care deţine 97% din Petrotel-Lukoil România.
Lukoil nu poate alimenta cele 300 de benzinati din RO de la rafinaria din Burgas, din cauza problemelor logistice !
Totusi romanii nu sunt mari fani ai brandului rusesc
Solutia ar implica cheltuieli mult mai mici pentru stat si ar readuce in patrimoniul statului un obiectiv strategic pentru securitatea economica a tarii si nu numai, in comparatie cu ce va trebui sa cheltuie acelasi stat roman in cazul unui dezastru economico-social al Petrotel-foarte probabil, in relativ scurt timp.