Schimbarea legislatiei in domeniul guvernantei corporative, in acest moment, este total nepotrivita, pentru ca se blocheaza procesul de selectie de administratori competenti. Oricum, multi profesionisti reputabili se vor feri sa aplice din cauza semnalelor de politizare a procesului si recursului la controlul intern pentru a elibera locurile in CA-uri, considera Sorana Baciu, fost secretar de stat in Ministerul Economiei si fost secretar de stat in Cancelaria prim-ministrului, in perioada guvernarii Ciolos. Vezi in text intreg comentariul Soranei Baciu asupra intentiei Guvernului de a modifica legislatia privind guvernarea corporativa.
Reamintim ca ministrul Alexandru Petrescu considera ca OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, aprobata prin Legea 111/2016, prezinta "multe imperfectiuni", motiv pentru legislatia va fi modificata, "in sensul imbunatatirii". Contactat de HotNews.ro, Petrescu a spus ca este necesara schimbarea modului in care se face selectia administratorilor in companiile in care statul este actionar, astfel incat ministerele sa fie implicate mai mult in procesul de recrutare, si ca trebuie remuneratii mai mari pentru acestia, urmand sa fie stabilit un alt tip de indicatori de performanta. Mai mult, se gandeste si la limitarea informatiilor pe care o companie de stat listata pe bursa sa le transmita actionarilor. Petrescu sustine ca sunt necesare modificari chiar daca OUG 109/2011 a fost dezbatuta si aprobata anul trecut in Parlament, deoarece exista probleme in aplicabilitatea acesteia.
Comentariul Soranei Baciu:
"Legislatia a fost modificata anul trecut, iar elaborarea legislatiei secundare/normele de aplicare a fost facuta cu asistenta tehnica de la Banca Mondiala (experti internationali, pe baza practicilor internationale in domeniu).
Pe langa legislatie, exista si un Memorandum adoptat de catre guvern in septembrie/octombrie privind rolul statului ca actionar, care este inca in vigoare. Principiile care au stat la baza elaborarii acestui Memorandum, au fost dezbatute de catre MECRMA in 2016 cu toti (sau majoritatea) actorii implicati in domeniu, inclusiv ARBA, AAI, FP etc. Aceste principii au fost postate pe website-ul Ministerului si cred ca inca mai sunt acolo.
Dintre aspectele pe care dl. ministru Petrescu doreste sa le modifice, numai cele legate de nivelul remuneratiei membrilor CA si implicarii autoritatii tutelare (reprezentantul actionarului) in selectia membrilor CA au sens. Trebuie insa mentionat ca autoritatea tutelara poate, conform legislatiei in vigoare, sa se implice cat de mult considera necesar.
Rolul statului ca actionar trebuie intarit, dar din perspectiva profesionalizarii si integritatii celor care au rolul de a selecta membri CA si monitoriza performanta acestora. Astfel, departamentul care se ocupa de intreprinderile de stat trebuie sa aiba competente de administratori de portofoliu de actiuni, foarte similare celor care activeaza in private equity. Concret, trebuie sa aiba o buna intelegere a mediului macroeconomic si a sectorului in care activeaza compania, sa cunoasca trendurile din sector, piata respectiva (inclusiv concurenta), sa aiba cunostinte financiare, de evaluare a companiilor. De aceea, in 2016 am organizat cursuri cu organizatii precum CFA (un program integrat de cursuri, de la analiza macroeconomica, la project finance, etica in afaceri), sau cu specialisti reputabili precum Dragos Cabat (analiza financiara) si Michael Boersma (guvernanta corporativa), care au oferite pro-bono pentru a evita orice discutii privind selectarea si plata acestor specialisti. La aceste cursuri am invitat, pe langa colegii din MECRMA si pe cei din alte ministere care se ocupau de intreprinderile de stat.
Insa nu poate fi vorba de privarea de informatii a actionarului, ar fi contrar oricarei legislatii in vigoare, inclusiv Legea 31/1990. Eventualele derapaje la nivelul reprezentatilor statului ca actionar se rezolva adresand cauzele, nu simptomele problemei. Mai concret, chiar profesionalizarea departamentului/lor care se ocupa de intreprinderile de stat. In Suedia, de exemplu, intreprinderile de stat sunt in portofoliul unui singur minister, iar cei care se ocupa de companiile de stat sunt profesionisti cu experienta in investment banking si consultanta.
Indicatorii de peformanta nu pot fi standardizati, decat cel mult din punct de vedere al structurii (financiari, operationali, sustenabilitate, etc), dar ei trebui sa fie diferiti pentru a reflecta natura activitatii companiei. Normele de aplicare ale OUG 109 sunt bine facute din acest punct de vedere, pentru cine s-a aplecat sa le citeasca sau sa le aplice. De asemenea, cerinta unei scrisori de asteptari din partea statului este benefica, pentru toate partile implicate in proces.
Schimbarea legislatiei in acest moment este total nepotrivita, pentru ca se blocheaza procesul de selectie de administratori competenti (si asa multi profesionisti reputabili se vor feri sa aplice datorita semnalelor de politizare a procesului si recursului la controlul intern pentru a elibera locurile in CA-uri). In perioada urmatoare, mai multe companii trebuie sa lanseze un nou proces de selectie, ceea ce inseamna ca o schimbare a legislatiei in acest moment va conduce la numirea unor directori ne-executivi si executivi interimari pe termen nedeterminat (impotriva cerintelor actualei legi).
In plus, Romania doreste sa devina membru OECD. Conform procesului de aderare, Romania trebuie sa adere la o serie de coduri OECD, printre care cel de guvernanta corporativa. In urma scrisorii trimisa de guvernul Romaniei in 2016 prin care am anuntat OECD de intentia de a adera la codul de guvernanta corporativa, in acest an urmeaza sa se realizeze impreuna cu expertii OECD un studiu privind situatia implementarii principiilor de guvernanta corporativa in Romania.
Concluziile si recomandarile acestui studiu vor putea (si trebui) fi folosite pentru calibrarea legislatiei din Romania pentru a o aduce la nivelul celei din tarile OECD.
Nu cred ca este cazul sa se schimbe legislatia la fiecare 6 luni, mai ales ca se pare ca problema apare din faptul lucrurile nu sunt clare pentru toti actorii implicati in procesul de guvernanta corporativa (ori nu au citit legislatia, ori nu au inteles procesul).
Pentru adoptarea unei legislatii clare si eficiente este nevoie sa se faca o analiza de impact adecvata, iar aceasta se poate face in acest proces de analiza cu OECD, salvand multe eforturi si evitand denaturarea procesului.
In concluzie, actuala lege 111/2016 si normele de aplicare sunt suficient de bune si trebuie pastrate pana la modificarea legislatiei pe baza unei analize adecvate de impact, care trebuie sa fie oricum realizata in 2017 ca parte a procesului de aderare al Romaniei la OECD".
Vezi si documentul atasat
2
0
