Grupul american Greenbrier si compania Astra Rail, care detine cunoscuta fabrica de vagoane de la Arad, au anuntat in octombrie 2016 o fuziune in urma careia rezulta o companie numita Greenbrier-Astra Rail. Americanii vor avea 75% din actiuni in noua companie si vor plati 60 milioane euro. Cele doua companii au primit toate autorizatiile necesare din partea autoritatilor din domeniul concurentei, iar tranzactia va fi completata la 1 iunie.
Astra Rail a fost detinuta pana in 2012 de Cristian Burci.
Astra Vagoane are afaceri anuale de peste 100 milioane euro si aproximativ 2.500 de angajati. Marele "of" al companiei este ca nu a avut comenzi din Romania, ci doar din afara tarii.
Noua companie va produce vagoane pentru transportul de marfa, va avea si o divizie de inginerie si va face si reparatii.
Operatiunile Greenbrier (cu sediul european la Swidnica - Polonia) vor fi combinate cu cele ale Astra Rail (din Arad si din Germania.
La Greenbrier-Astra Rail americanii vor avea 75% din actiuni, iar pentru asta vor plati catre Astra Rail 30 milioane euro dupa incheierea tranzactiei si alte 30 milioane euro la 12 luni din acel moment. Presedintele Astra Rail, Thomas Mannswill, va detine 25% din noua companie.
Sediul Greenbrier-Astra Rail va fi in Olanda, iar operatiunile principale vor fi in Polonia si Romania. Noua companie va avea 4.000 de angajati si sase unitati de productie si reparatii.
Astra a exportat vagoane de calatori catre mai multe destinatii, inclusiv Brazilia.
Astra Rail are fabrici la Arad, Caracal si Turnu Severin.
Astra Rail Industries a avut in 2015 afaceri de 609 milioane lei si profit net de 57 milioane lei, numarul de angajati fiind de peste 2.400. Lucrurile s-au schimbat mult fata de 2012 cand afacerile erau de sub 150 milioane lei, compania avea pierderi, iar numarul de angajati era de 1.700.
Industria feroviara aradeana a debuttat in 1891 cand austriacul Johann Weitzer fondeaza in orasul Arad, Fabrica de Vagoane si Motoare Johan Weitzer S.A., societate pe actiuni, pentru acoperirea nevoilor de material rulant pentru intreaga zona estica a Imperiului Austro-Ungar si a Europei Centrale si de Sud-est.
Fabrica producea la acea data vagoane de marfa, vagoane de calatori, locomotive, tramvaie electrice dar si echipament militar, bucatarii de campanie, masini agricole, pentru Caile Ferate din Austria, Ungaria, Societatea de Transport Urban din Viena, Budapesta, Arad si exporta in Romania, Italia, Grecia si Bulgaria.
0
4
