Decizia Guvernului de la începutul acestui an, de a trece contribuţiile de la angajator la angajat, a avut un impact negativ asupra tuturor firmelor, se arată în cel mai recent raport al departamentul de stat al SUA. Documentul critică măsurile ce au încetinit lupta anticorupţie, care au afectat încrederea investitorilor.
Raportul de țară pentru România a constatat că procedurile administrative greoaie, progresele prea lente în a oferi soluţii digitale (de e-government), complexitatea procedurilor de insolvenţă şi prea desele schimbări de legislaţie, cu puţine studii de impact şi consultări, afectează climatul de business.
„În unele cazuri, solicitări de a primi mită din partea unor oficiali de rang inferior sau mediu ajung la nivelul de hărțuire. Spre exemplu, companiile au raportat cereri de mită când au fost necesare îmbunătățiri ale infrastructurii locale pentru a facilita operațiunile de afaceri, în special pentru drumuri care sunt finanțate de la bugetul locale”, se arată în documentul citat.
Chiar dacă ritmul reformelor economice a încetinit, România rămâne un lider regional în ceea ce priveşte lupta anticorupţie la nivel înalt şi mediu. Cu toate acestea, eforturile din ianuarie 2017 de a submina procurorii anticorupție ai României și de a slăbi independența justiţiei au zdruncinat încrederea investitorilor în angajamentul luat de Guvern de a combate corupția. Iar câţiva dintre liderii politici au acuzat multinaţionalele de susţinerea unor mişcări de stradă împotriva acestor măsuri. Iar acestea se adaugă retoricii politice ocazionale ce acuză companiile străine că ar fi de vină pentru presupusele condiţii vitrege în care funcţionează companiile locale.
Transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, în ianuarie 2018, a avut un impact negativ asupra tuturor firmelor, în special din cauza costurilor care au rezultat din nevoia de a organiza negocieri şi modificări de contracte de muncă. Vânzarea pachetelor minoritare de acţiuni deţinute de Guvern la mai multe companii de stat din sectoare cheie, cum ar fi generarea și exploatarea energiei, a stagnat din 2014. Iar Guvernul României a slăbit punerea în aplicare a codului de guvernanță corporativă din companiile de stat, după ce din decembrie 2017 mai multe astfel de companii au fost scutite de la aplicarea acestui cod - se arată în documentul departamentului de Stat.
Raportul mai notează că România a avut în mod tradițional o forță de muncă calificată, comparativ cu salariile mici din multe sectoare. Ponderea forței de muncă s-a restrâns în profesiile cu un nivel de calificare ridicat, în special în IT și sănătate, ca urmare a emigrării. Sistemul universitar este considerat a fi bun, în special în ariile tehnice, totuși, liderii de business români și străini au cerut o reformă a învățământuui pentru a răspunde mai bine nevoilor unei piețe moderne bazată pe inovare.
Impozitele pe salarii rămân ridicate, rezultând într-o estimare de 25-30% a forței de muncă care lucrează în economia subterană ca fiind contractori independenți, unde salariile nu sunt nici înregistrate, nici taxate. Chiar și pentru muncitorii înregistrați neraportarea salariilor reale reprezintă un lucru normal. Angajatorii români din inginerie, mașini, servicii IT și medicină raportează dificultăți în angajarea și păstrarea angajaților, România confruntându-se cu un deficit de nivel mediu și ridicat.
Aproximativ 3,4 milioane de români lucrează în afara țării. Mulți emigranți sunt mai tineri și mai calificați decât populația rămasă, restrângând oferta de forță de muncă calificată. În timp ce rata șomajului în rândul persoanelor tinere de 15-24 de ani a scăzut de la 20% în 2016, la 17,3% în 2017 numărul persoanelor tinere care care nu au un loc de muncă şi nu sunt cuprinşi în sistemul educaţional sau de formare profesională rămâne foarte mare.
România se confruntă cu un deficit de personal medical pentru că medicii și asistentele continuă să caute de muncă în afara țării, motivați nu numai de salarii mai bune, dar și din cauza sistemului medical învechit. Aproximativ 17.500 de medici români lucrează în străinătate și aproape o treime din pozițiile din spitale sunt vacante.
12
3
