Ministerul Justiției critică puternic un proiect de OUG al Ministerului Finanțelor, care prevede includerea Loteriei Române și a Imprimeriei Naționale în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, pe care Guvernul Dăncilă vrea să-l creeze. Potrivit Ministerului Justiției, una dintre prevederi ar putea conduce la lipsa de control din partea statului asupra unor companii de interes strategic. Practic, ar putea duce la o privatizare indirectă a celor două companii naționale, deținute în prezent de stat, prin Ministerul Finanțelor.
Criticile sunt cuprinse într-o scrisoare transmisă pe 11 martie de ministrul justiției Tudorel Toader către ministrul finanțelor Eugen Teodorovici, document făcut public de Victor Ponta pe contul său de Facebook. "Dupa ce ca nu da ordonanțe sa il scape de proces Ministrul Toader Tudorel nici nu semnează documentele pentru Fondul Jafului Suveran (niște miliarde de euro care trebuie furate din Romania)", a scris Victor Ponta.
Ministerul Justiției atrage atenția asupra mai multor nereguli din proiectul de OUG. Pe scurt, proiectul prevede modificarea legislației astfel încât cele două companii să fie incluse în fondul suveran. Însă, așa cum arată proiectul, acţiunile la societăţile deţinute de stat prin Fond vor putea fi înstrăinate oricui fără nicio procedură. Proiectul mai prevede și modificarea OUG 100/2018, intrată în vigoare acum patru luni, privind înființarea fondurilor suverane. Vezi aici proiectul de OUG.
Ce anomalii constată Ministerul Justiției
În primul rând, Ministerul Justiției consideră că nu sunt îndeplinite condițiile care să justifice urgența actului normativ.
Ministerul Justiției constată că există deja OUG 100/2018 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil fondurilor suverane de dezvoltare și investiții, intrată în vigoare pe 22 noiembrie 2018. Astfel, modificarea actului de bază la mai puțin de patru luni de la intrarea sa în vigoare, fiind în plin proces legislativ la Camera Deputaților, este de natură să încalce principiul securității raporturilor juridice, în componența sa referitoare la previzibilitatea legii.
Ministerul Justiției mai arată că în cuprinsul notei de fundamentare, dar și în cuprinsul proiectului, se fac referiri la UN fond suveran de dezvoltare și investiții, individual determinat, ceea ce denotă că intenția de reglementare încalcă principiul conform căruia reglementarea la nivel de lege trebuie să instituie reguli aplicabile unui număr nedeterminabil de situații juridice, existând în cazuri asemănătoare decizii de neconstituționalitate emise de către Curtea Constituțională.
Actul normativ vizează modificarea OUG 159/1999 privind înființarea Companiei Naționale Loteria Română și a OUG 199/2000 privind înființarea Companiei Naționale Imprimeria Națională, astfel încât Ministerul Finanțelor să nu mai exercite calitatea de acționar unic în numele statului la cele două societăți. Capitalul social ar urma, potrivit proiectului de OUG, să fie "deținut intergral, direct sau indirect, de stat".
Ministerul Justiției consideră că este necesară completarea normelor cu modalitățile în care deținerea directă sau indirectă a capitalului social de către stat se poate manifesta. Ministerul Justiției spune că are în vedere și prevederile din OUG 100/2018 privind înființarea fondurilor suverane, care prevăd că înstrăinarea sau achiziția de către un fond nu se supun legislației privind privatizarea societăților. Astfel, o deținere indirectă ar putea conduce la lipsa de control din partea statului asupra unor companii de interes strategic. Consacrarea legislativă a acestei posibilități, de privatizare indirectă a celor două companii naționale, necesită o justificare temeinică și explicarea situației extraordinare care a condus la schimbarea regimului juridic aplicabil celor două companii.
Proiectul mai prevede abrogarea statutelor celor două companii. În această privință, Ministerul Justiției spune că având în vedere modalitatea inexactă de redactare a explicațiilor din nota de fundamentare și a proiectului în sine, se poate interpreta că, până la momentul adoptării actului normativ, statutele celor două companii ar fi fost deja modificate prin hotărârile adunărilor generale ale acționarilor. Însă, o decizie a Curții Constituționale arată că "un act cu rang de lege ar putea fi modificat (...) prin hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor, ceea ce nu poate fi acceptat din perspectiva rangului și naturii juridice a actului legislativ".
Dacă astfel de modificări ale statutelor celor două societăți ar urma să fie aprobate ulterior intrării în vigoare a reglementărilor, până la efectuarea unor astfel de operațiuni juridice, s-ar putea produce un posibil vid legislativ, cu impact semnificativ asupra activității acestor companii naționale. Această intervenție legislativă ar crea insecuritate și instabilitate juridică sub aspectul organizării și funcționării companiilor naționale.
În aceste condiții, Ministerul Justiției consideră că este necesară consultarea conducerii celor două companii.
În ceea ce privește abrogarea unei prevederi din OUG 159/1999 conform căreia "dividendele nete realizate se fac venit la bugetul de stat pentru finanțarea obiectivelor de interes public național", Ministerul Justiției semnalează lipsa unor soluții normative care să indice sursa finanțării acelor obiective de interes public național.
O altă prevedere care ar urma să completeze OUG 100/2018 ar crea posibilitatea reclasificării societăților de către Institutul Național de Statistică ca fiind în sectorul public. Și ar mai crea posibilitatea de transfer a acțiunilor societății din proprietatea privată a fondului în proprietatea privată a statului, ca urmare a acestor reclasificări.
Ministerul Justiției consideră că este o lipsă de coerență, luând în considerare că nu reiese în aplicarea căror dispoziții legale Institutul Național de Statistică reclasifică în sectorul administrației publice o societate. Ministerul Justiției mai observă că în ceea ce privește dispoziția "acțiunile respectivei societăți se pot transfera", este necesară indicarea criteriilor în funcție de care se poate manifesta marja de apreciere a destinatarului normei, cu consecința utilizării unei astfel de posibilități.
Cu privire la transferul cu titlu gratuit a acțiunilor statului, Ministerul Justiției susține că acesta nu poate îmbrăca forma unei donații, lipsind intenția de gratificare a donatorului, adică a fondului, fiind necesară corelarea cu modalitățile de transfer ale dreptului de proprietate privată reglementată în dreptul comun. Reiese că intenția este aceea de a conferi statului, ca acționar la fond, un drept de retragere din societate. Din punctul de vedere al ministerului, aici sunt o serie de deficiențe
- -Prin retragere din societate, acționarul are un drept de creanță pentru acțiunile sale, astfel încât nu poate reintra în posesia aportului făcut în societate
- - Odată aportate, acțiunile devin bunuri intrate în proprietatea societății, de care societate poate dispune sub diverse forme, inclusiv prin grevarea cu sarcini sau prin înstrăinarea acestora. Astfel, posibilitatea de transfer a respectivelor acțiuni rămâne lipsită de eficiență practică, în condițiile în care este posibil ca aceste acțiuni să nu mai existe în proprietatea fondului sau să fie grevate cu sarcini.
În cazul unei alte prevederi care ar urma să completeze OUG 100/2018, Ministerul Justiției semnalează că ipoteza "societățile pe acțiuni al căror capital integral ori majoritar este deținut de fondurile suverane de investiții și dezvoltare" nu se corelează cu articolul 283 din Legea 31/1990 care prevede că "societățile cu capital integral ori majoritar de stat pot funcționa cu orice număr de asociați".
Ministerul Justiției consideră că actul normativ mai trebuie avizat de Institutul Național de Statistică, de Secretariatul General al Guvernului, de Ministerul Economiei și Ministerul pentru Relația cu Parlamentul.
1
1
