Piața muncii din România a suferit modificări notabile în ultimele trei decenii. Agricultura și industria extractivă au suferit "depopulări" masive, în timp ce comerțul, sănătatea sau construcțiile au înregistrat creșteri notabile, arată un studiu al agenției de recrutare Adecco, potrivit Mediafax.
În 2019, jumătate din activitățile economice din România au declarat mai puține locuri de muncă vacante decât în 2018. Domeniile în care s-au declarat mai multe locuri vacante decât anul trecut au fost comerțul, construcțiile și HORECA. Domeniile în care s-au declarat mai puține locuri vacante decât în anul 2018 au fost: industria prelucătoare, învățământul și sănătatea.
Pentru anul 2020, dacă se păstrează tendințele actuale (rata șomajului, scăderea ritmului de creștere a salariilor și evoluția pozițiilor vacante), se prevede că tot mai multe proiecte punctuale vor fi gestionate cu muncitori străini.
Cele mai mari creșteri salariale din 2019 s-au înregistrat în domeniul construcțiilor. Acestea au fost cu 30% mai mari ca în anul precedent.
Alte domenii cu creșteri notabile au fost învățamântul, transporturile și sănătatea.
În 2020, studiul estimează o scădere a ritmului de creștere, mai ales în sectorul de stat. Estimările evoluției Produsului Intern Brut (PIB) sunt în scădere, lucru care va avea impact în evoluția salariilor din mediul privat.
Luna mai a acestui an a fost prima lună când rata șomajului a scăzut sub 3%. Evoluția lunară a șomajului a urmărit sezonalitatea activităților din economia românească.
Pentru 2020, sursa citată precizează că media anuală să va păstra în jurul valorii de 3%, fiind mai mare în lunile ianuarie-martie.
În ultimii trei ani s-au înregistrat din ce în ce mai puține contracte noi de muncă, chiar dacă numărul angajaților se află în continuă creștere.
Acești indicatori sunt validați de toate tendințele menționate în evoluțiile anterioare: șomaj în scădere, locuri de muncă vacante mai puține, migrație masivă.
Angajatorii au preferat să își restructureze pozițiile actuale, să angajeze mai puține persoane, iar pe cei aflați în condiții de muncă temporară să îi interiorizeze pentru consolidarea retenției (scăderea în acest tip de contracte fiind mare - 22% în anul curent față de anul trecut).
Toate aceste tendințe vor determina însă tot mai multe proiecte punctuale gestionate cu muncitori străini. Treptat, dar sigur, în 2020 numărul salariațiilor din economie va depăși 5 milioane de persoane, notează studiul.
Totodată, pe un parcurs de 60 de ani, România va pierde 33% din populație. Aceasta previziune va sta în picioare doar dacă tendințele actuale se păstrează.
De asemenea, România are una dintre cele mai atrăgătoare legislații pentru încurajarea natalității din lume (subvenții pentru mame și perioadă pentru concediu maternal).
“Pentru stimularea natalității, această legislație trebuie să fie complementară cu un sistem medical performant, acces facil la educație preșcolară și școlară de calitate. Responsabilitatea pentru acest fenomen cade atât pe sistemul de stat, cât și pe cel privat. O altă metodă de combatere a declinului demografic este atragerea de imigranți competenți și complementari cu nevoile economiei românești din anii ce urmează”, mai transmite sursa precizată.
În 2049, 3% din populația activă va lucra în locuri de muncă “verzi" și 2% în locuri de muncă încă inexistente, relevă analiza.
Potrivit acesteia, “înverzirea” locurilor de muncă existente se va întâmpla pe măsură ce procesele corporative de producție și operație devin mai eficiente și mai sustenabile din punct de vedere ecologic.
“România are un potențial energetic considerabil, o economie dinamică în curs de dezvoltare și o șansă să creeze multe locuri de muncă verzi aliniate la nevoile viitorului. Ingineri de mașini electrice, energeticieni eolieni și marini sau specialiști forestieri sunt câteva din locurile de muncă care vor apărea și se vor dezvolta în România în următorii 5-10 ani. În 2049, în România, speranța de viață va ajunge la 86 de ani. Tendința de creștere a speranței de viață este generală în toată Uniunea Europeană. Descoperirile medicale și creșterea standardului de viață vor avea un impact major în acest fenomen”, se mai scrie în studiu.
Conform acestuia, anul 2049 este unul de referință pentru o Europa neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2. Noua legislație a Uniunii Europene privind consumul de combustibil și emisiile de CO2 a intrat în vigoare în 2019.
Aceasta va genera o mai mare transparență și responsabilitate și, în cele din urmă, soluții de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil fosil.
România a înregistrat scăderi semnificative începând cu 1989, iar estimările ne duc spre o valoare de 1.2 tone metrice de CO2 per cap de locuitor în 2049.
La nivel global, 18 milioane de locuri noi de muncă (aprox. cât populația actuală a României) vor fi generate de economia verde până în 2030. Cea mai mare creștere se observă în meseriile solare, urmate de locurile de muncă din zona biomasei și a energiei eoliene.
“În decurs de 60 de ani, două activități ale economiei naționale își vor înjumătăți efectivele, una aproape va dispărea complet, iar trei își vor dubla numărul de angajați. Agricultura și industria au suferit și vor suferi cele mai mari transformări din cauza automatizării și digitalizării. Reducerea impactului în mediu, reciclarea și îmbunătățirea calității materialelor de lucru și-au adus deja aportul asupra industriei extractive. În anul 2049 vor activa foarte puține persoane în acest sector. Sănatatea, HORECA și Comerțul vor ajunge la valori duble în 2049 față de 1992”, transmite analiza.
3
6
