România nu trebuie să mai fie dependentă de importurile din China, a declarat Virgil Popescu, ministrul economiei, într-un interviu acordat HotNews.ro. Acesta spune că începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, companiile românești vor putea asigura peste 60-70% din necesarul intern de materiale sanitare. Acestea vor produce astfel de materiale și după ce trece criza coronavirusului, mai ales că trebuie refăcute rezervele statului care acum sunt zero. Acum este în proces de acreditare o companie a statului care se va ocupa numai de achiziționarea de la producători români. Vezi ce spune despre noi măsuri de sprijin a mediului de afaceri.
Săptămâna aceasta ar putea fi finalizată o aplicație pentru înregistrarea automată a fiecărui producător de materiale sanitare și pentru crearea unei baze de date cu aceștia, care va fi publică.
Ministrul a mai spus că în momentul în care va trece vârful epidemiei, Guvernul va veni cu al doilea val de măsuri care vor stimula economia. Vor fi măsuri fiscale, de infuzie de capital, vor fi măsuri de granturi. Virgil Popescu mai afirmă că pentru relansarea economiei sunt importante și investițiile publice. De aceea, nu va fi tăiat niciun ban de la investiții publice, chiar dacă deficitul bugetar va fi foarte mare. De altfel, la nivel european nimeni nu-și mai pune problema deficitului bugetar, ci a finanțărilor. Virgil Popescu spune că din discuțiile cu ministrul finanțelor reiese cu nu sunt probleme cu finanțarea.
Începând cu 15 aprilie, Romarm și Taparo vor produce câte 500 mii de măști zilnic
Mai multe companii din România s-au reinventat și au început să producă echipamente de protecție. În acest moment, ce se produce deja în România și cât la cât ar putea să crească producția?
La nivelul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, la direcția mediului de afaceri, sub coordonarea directă a secretarului de stat Liviu Rogojinaru, există o celulă de criză care se ocupă de centralizarea tuturor producătorilor care produc măști de protecție, combinezoane, halate, șosete pentru personalul medical. Încercăm să centralizăm la nivelul ministerului, să știm exact toți producătorii și săptămâna aceasta sperăm să finalizăm și o aplicație informatică, în așa fel încât fiecare producător care produce material sanitar să se poată înregistra automat în sistem și să avem o bază de date cu aceștia, să o facem publică și să știe românii de unde ar putea achiziționa.
Practic, avem în momentul de față peste 50-60 de companii care ne-au comunicat că produc deja măști, halate, însă multe dintre ele nu sunt încă acreditate. Tot ce se dorește a se vinde în spitale necesită o acreditare. Ținem să fie acreditate pentru că materialele se duc către oamenii care lucrează în linia 1 și trebuie să fie protejați, să nu se întâmple alte surprize neplăcute.
În paralel, este și o companie a statului român, și aici vorbesc despre Romarm, din industria de apărare, care a intrat pe această piață, a plătit, a comandat utilajele care urmează să vină la sfârșitul acestei săptămâni și începând cu 15 aprilie, să zicem data estimativă, va produce peste 500 mii de măști zilnic. Tot începând cu 15 aprilie și grupul Taparo din Maramureș va produce tot 500 de mii de măști zilnice, măști chirurgicale care merg și către spitale, însă nu către personalul din linia întâi, și către populație, și către armată, poliție, jandamerie, către toți cei care asigură direct și indirect respectarea măsurilor.
Atât Romarm, cât și Taparo, vor produce, probabil o săptămână mai târziu, și câte 150 mii de măști fiecare, de FFP2 și FFP 3. Acestea vor merge direct către spitale. De aceea, pot să spun că începând cu a doua jumătate a lunii aprilie, cu cele două companii, care vor produce împreună cu ceilalți care sunt deja înscriși în program, că avem și alte companii care au comandat utilaje de același tip, urmând să fie puse în funcțiune, vom reuși ca din producția internă să asigurăm peste 60-70% din necesarul de materiale sanitare a României.
Statul va face comenzi și după ce trece criza, vrem să refacem rezervele naționale
În ce măsură ar urma să fie încurajate companiile din România să continue producția de echipamente de protecție și după ce trece criza coronavirusul astfel încât să reducem dependența de produsele din China? Să nu creadă companiile că acest lucru se va opri după trecerea crizei. Nu. Vrem să avem la rezervele statului, să nu mai fie goale, să avem o cantitate suficientă de materiale sanitare, măști, combinezoane, halate, șosete pentru medici, în așa fel încât să fim pregătiți oricând pentru a înfrunta o viitoare nouă epidemie.
Statul va face comenzi. Chiar operaționalizăm o companie a statului român, la Ministerul Economiei, care să se ocupe numai de asta, de achiziționarea de la producătorii români a acestor echipamente. Evident, vrem să fie certificate. Compania este înființată, compania există, are finanțare deja. Nu vreau să-i dau numele acum, este în acreditare conform legii românești. Trebuie acreditată, noi sperăm să o acredităm săptămâna aceasta într-un ritm rapid și-l vom face public în acel moment. Asta este un alt ajutor dat producătorilor români. Compania are bani și vor achiziționa de pe piața românească. Practic, producătorii vor avea asigurată desfacerea, nu vor mai trebui să se gândească cui vând și unde. Vor putea produce în continuare, pentru că rezervele României au fost zero și vrem să refacem rezervele de stat.
Această criză ne-a arătat cât de dependenți suntem de importurile din China
Unele echipamente sunt aduse din China. Ce măsuri își ia România să se protejeze de o țeapă, cum s-a întâmplat în Spania, Olanda sau Turcia, cu tot felul de Kit-uri de testare ineficiente sau măsti neconforme? România nu a importat teste rapide din China. România importă din Coreea de Sud teste real time PCR. Vor mai veni săptămâna aceasta alt lot de 200 mii de teste. A mai venit unul de 200 mii de teste. Din China se importă măști, din ce știu eu, FFP2, și sunt convins că colegii de la Unifarm sau ONAC, care au importat direct se asigură că nu vor lua țepe. De altfel, din câte știu, Guvernul chinez a trecut la reacreditarea companiilor care produc măști, tocmai din cauza semnalelor care au apărut din statele europene, că marfa care a ajuns acolo este neconformă.
Această criză dacă are o parte bună între ghilimele este că ne-a arătat cât de dependenți suntem de importurile din China. Vrem ca România să nu mai fie dependentă pentru materialele esențiale de importurile din China. Mai mult, finanțăm și avem și o companie care produce în acest moment țesătura. Este vorba despre un material de țesut, primele două straturi care se folosesc pentru producerea de halate și de măști și o finațăm să producă și materialul filtrant, cel de-al treilea strat, în așa fel încât să avem țesătura integrată în România. Mai finanțăm și alte companii care vor să facă acest lucru, pentru că pe lângă producția de măști, dorim să avem și țesătura în România. În momentul de față, țesătura se produce în două locuri în România, la Taparo și la Minet în Vâlcea, două companii vechi care produceau demult material de țesut. Grupul Taparo este în achiziția unui echipament destul de mare care va produce și alt material de filtrat care acum este din import.
Lucrăm la al doilea val de măsuri pentru relansarea economiei
Țări ca Germania și Austria se gândesc deja la repornirea treptată a economiei. Guvernul României are în analiză în acest moment vreun plan de relansare mai rapida a economiei? Evident că ne gândim și la relansarea României. Sperăm ca acest lucru să se întâmple cât mai repede. Noi am gândit ca la nivel strategic, pe partea ascendentă a acestei epidemii, să luăm măsuri de protecție a populației, a capitalului uman. După părerea mea, într-o companie, pe primul loc resursa umană. Resursa financiară poate fi găsită, dar resursa umană este foarte greu de găsit. De aceea, avem nevoie de oameni sănătoși care să se întoarcă la muncă. În momentul în care vom trece de acest vârf, vom veni cu al doilea val de măsuri care vor stimula economia. La asta lucrăm, avem grupul interministerial de lucru, discutăm și la nivelul președinției, și cu mediul de afaceri. Ieri am avut videoconferință cu mediul de afaceri, Coaliția pentru Dezvoltarea României, acum avem pe domenii de activitate. Luăm toate propunerile, le discutăm și vom veni cu un val doi de propuneri pentru relansarea economiei. Vor fi măsuri fiscale, de infuzie de capital, vor fi măsuri de granturi, nu neapărat de credite, vor fi măsuri combinate. Să le finalizăm și vom veni cu acest pachet pentru companiile românești.
Care sunt sectoarele care ar putea ajuta cel mai mult economia imediat după ce trece criza coronavirusului? Ținând cont că industria auto este căzută și are un procent semnificativ din PIB, ne așteptăm ca imediat ce va fi repornită, inclusiv în Germania, în Italia, în Franța, să repornească și în România. De la zero cât produce acum, evident că va fi un salt foarte mare. Suntem conștienți că nu va putea porni 100% din start, dar o pornire graduală va permite economiei românești să reînceapă.
De asemenea, ați observat că este consumul foarte mic în industria energiei, în industria de carburanți. Când vom ajunge să ridicăm aceste măsuri de izolare, și se va întămpla la sfârșitul stării de urgență, automat va crește și consumul. Pe măsură ce pornește industria, va crește și consumul de energie electrică și automat firmelor din industria energetică, de rafinare și producere de carburanți le va crește cifra de afaceri.
De asemenea, investițiile publice, pe care nu le-am oprit, care merg, sunt convins că vor stimula economia. Se lucrează la autostrăzi, se lucrează la metrou, se lucrează în țară prin acele programe PNDL, care sunt în continuare în funcțiune, iar Ministerul Dezvoltării face în continuare plăți.
Va fi tăiat vreun ban de la investiții publice având în vedere că deficitul bugetar va fi foarte mare? Nu vom tăia sume de la investițiile publice. Ele trebuie să meargă în continuare. Deficitul bugetar suntem conștienți că va fi foarte mare. Pactul de stabilitate a fost suspendat. Nu cred că în momentul de față, vreo țară din Uniunea Europeană își pune problema de deficit bugetar, eventual își poate pune problema de a găsi finanțări. Din discuțiile pe care le avem cu ministrul finanțelor, nu avem probleme de finanțare.
Vine rectificarea bugetară, va fi ori joi, ori luni aprobată ordonanța de rectificare. Nu se pune problema tăierii vreunui ban de la investiții.
5
12
