Guvernul intenţionează ca, după 15 mai, să înlocuiască măsura suportării şomajului tehnic cu o măsură de suportare a unei părţi din costul cu salariile pentru companiile afectate de pandemie, a declarat, marţi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, la Adevărul Live, citată de Agerpres. Aceasta a mai spus că măsura şomajului tehnic acoperit de stat ar putea rămâne valabilă după 15 mai pentru domeniile cele mai grav afectate de criză.

Violeta AlexandruFoto: Agerpres

"Intenţia noastră este să înlocuim măsura şomajului tehnic cu o măsură activă, care înseamnă suportarea de către stat a unei părţi din costul cu salariile pentru angajatorii care au fost afectaţi de pandemie, dacă se va impune, pentru anumite sectoare de activitate. Dacă se va impune, pentru cele unde activitatea se reia mai greu, sau unde perspectivele de reluare a activităţii sunt mai îndepărtate, atunci nu excludem posibilitatea prelungirii pentru acestea a şomajului tehnic, dar pe o durată foarte scurtă, pentru că intenţia noastră este să transformăm acest mecanism, care reprezintă o măsură pasivă, într-o măsură de sprijin activ, adică să ajutăm companiile şi angajaţii să-şi reia activitatea, etapă cu etapă, într-un calendar care să permită un sprijin mai consistent la început şi care să se diminueze pe măsură ce companiile reuşesc să se replieze şi să reintre în activitate. A se replia înseamnă să primească comenzi - companiile îşi doresc, semnalul pe care eu îl am este de dorinţă reală de a-şi relua activitatea, provocarea va fi să primească comenzi şi deci să aibă venituri cu care să-şi plătească salariaţii. Deci dorinţa este să înlocuim măsura şomajului tehnic cu o măsură activă care să sprijine reluarea activităţii în diferitele domenii afectate, aşa cum natural vor evolua lucrurile: cei care vor relua dintr-o dată probabil că vor avea un anumit tip de sprijin, cei care vor relua treptat vor avea un sprijin adaptat acestui ritm puţin mai lent", a explicat Violeta Alexandru.

Un număr de 1.027.824 de contracte individuale de muncă au fost suspendate de la instituirea stării de urgenţă (16 martie) şi până luni, potrivit cifrelor centralizate de Inspecţia Muncii şi transmise luni de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

Dintre acestea, 322.037 de contracte de muncă suspendate erau din industria prelucrătoare, 187.876 de contracte proveneau din sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, iar 114.272 din domeniul hotelurilor şi restaurantelor (HoReCa).

Pe de altă parte, numărul contractelor de muncă încetate de la declararea stării de urgenţă înregistrau luni un nou maxim de 260.171, astfel: 48.711 de contracte în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 45.899 în industria prelucrătoare, iar 35.570 de contracte în sectorul construcţiilor.