În Eurobubble-ul bruxellez, Polonia are o reputație contradictorie. La nivelul politicii, e țara care a lansat ideea zonelor libere de LGBTI, condamnată de Parlamentul European, și susține prevalența legilor locale asupra celor europene. La nivelul politicilor, însă, aparatul administrativ este văzut ca activ și eficient.

Grzegorz PudaFoto: European Structural and Investment Funds: Poland Finances: Implemented

Dat fiind că în episodul trecut al analizei am arătat că gradul de absorbție al Poloniei e mult mai mare decât al României, e cazul să adăugăm că foarte mult din succesul acesteia se datorează funcționarilor din statele-membre, care interacționează cu omologii lor din Directoratele Generale ale Comisiei. Deciziile politice sunt mai puține, odată ce bugetele țărilor au fost stabilite în Consiliu.

Banii se dau (sau nu) în funcție de criterii administrative complicate, asumate realist (sau mai puțin) de statele-membre.

Spre deosebire de România, Polonia nu are un Minister al Fondurilor Europene. Acestea din urmă sunt gestionate prin intermediul Ministerului Fondurilor de Dezvoltare și al Politicilor Regionale. El este condus de Grzegorz Puda, specialist în știința animalelor în vârstă de 39 de ani, care a intrat în Partidul Lege și Justiție al lui Jarosław Kaczyński după o carieră în mediul privat și instituțiile europene din Polonia. Puda a oferit, în exclusivitate pentru HotNews.ro, un interviu în care spune că obiectivele legate de transporturi și finanțarea lor din fonduri europene nu sunt scopuri în sine, ci pârghii de dezvoltare economică și socială.

• Polonia a contractat deja 94% din banii alocați.

• Polonia nu are un Minister al Fondurilor Europene. Banii sunt gestionați de Ministerul Fondurilor de Dezvoltare și Politicilor Regionale.

• Sistemul de administrare a fondurilor e descentralizat, în jur de 40% din bani sunt gestionați de cele 16 regiuni (voievodate) ale Poloniei.

• Rețeaua europeană TEN-T e prioritară în materie de investiții în transporturi.

• Cele cinci regiuni estice ale Poloniei sunt finanțate printr-un program operațional special, care țintește reducerea decalajelor economice.

• La investițiile în transporturi, Polonia are în vedere nu doar valoarea rezultată din transporturile propriu-zise, ci și dezvoltarea economică a zonei în general.

Polonia stă bine din punctul de vedere al raportului fonduri alocate-fonduri implementate, comparativ cu România. Puteți detalia?

Administrația poloneză e foarte perfomantă comparativ altele. În materie de fonduri europene, în momentul de față, procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii se apropie de sfârșit, cu alte cuvinte am contractat deja 94% din banii alocați, iar restul de 6%, care ține mai ales de fondurile React-EU (fonduri de coeziune din NextGen, care stimulează revenirea după pandemie – n.r.), vor fi contractați în curând. Am fost în mod constant în fruntea statelor UE la capitolul fonduri europene. Comisia Europeană a decontat deja aproape două treimi din fondurile pe care ni le-a rezervat. Grație implementării eficiente, nu am irosit nici măcar un euro din alocația planificată pentru Polonia, deși alte țări au pierdut iremediabil o parte din ea, din cauza așa-numitei „reguli n+3” (conform acesteia, banii trebuie cheltuiți în următorii trei ani de după alocare – n.r). Nu vom pierde bani nici în acest an, fiindcă în toate programele operaționale am ajuns deja la pragul minim de certificare stipulat pentru finalul anului.

Transporturile sunt pe primul loc la capitolul fonduri structurale și de investiții, în Polonia. În România, ele se află pe al doilea, după IMM-uri. Care credeți că este explicația acestei situații?

Am alocat fondurile după identificarea nevoilor de dezvoltare, din perspectiva financiară 2014-2020. E vorba de implementarea așa-numitului Obiectiv Tematic 7, adică transportul sustenabil și eliminarea deficiențelor de infrastructură. Totuși, fondurile alocate antreprenorilor sunt și ele substanțiale în Polonia.

40% din banii europeni sunt administrați în Polonia de 114 instituții locale

Cum e structurat Ministerul Fondurilor de Dezvoltare și al Politicilor Regionale, pe care îl conduceți?

Legea poloneză referitoare la administrație distinge între așa-numita „dezvoltare regională”, care acoperă planificarea, coordonarea și implementarea politicilor regionale și de dezvoltare, și o secțiune separată referitoare la „apartenența Poloniei la UE”, care se referă la participarea entităților administrative locale la activitatea instituțiilor corespunzătoare ale Uniunii Europene. Ministerul Fondurilor de Dezvoltare și al Politicilor Regionale operează în primul dintre aceste sectoare.

Mai departe, sistemul de implementare e descentralizat, ceea ce face ca în jur de 40% din fondurile disponibile să fie administrate în mod direct de regiuni. Începând din exercițiul financiar 2007-2013, fiecare dintre cele 16 regiuni ale Poloniei a avut propriul program operațional. Instituțiile care gestionează procesul, adică Ministerul și entitățile regionale, sunt susținute de instituții intermediare și de implementare, adică de birourile specializate ale guvernului central și agențiilor locale. Cantitatea imensă de fonduri, ca și numărul mare de programe, au dus la apariția a 114 instituții care constituie întregul sistem. În ciuda numărului mare de instituții, această structură s-a dovedit a fi eficientă și estimăm că va fi păstrată în următorul exercițiu financiar al UE, pentru 2021-2027, bineînțeles cu schimbările dictate de specificul noilor programe.

Care sunt cele mai mari realizări ale Poloniei în materie de proiecte de transporturi finanțate de Uniunea Europeană?

O prioritate a Poloniei e finalizarea rețelei de bază TEN-T și a extensiei acesteia (Trans-European Transport Network, viitoarea rețea comună europeană de drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi – n.r.). O alta, asigurarea multimodalității transportului (deplasarea cu un singur bilet sau contract, cu schimbarea vehiculului – n.r.), pe baza tehnologiilor cu emisii zero sau reduse de carbon, care se încadrează în cerințele Pactului Verde European. Importantă mai este și reducerea aglomerației din trafic, în relație cu ameliorarea calității aerului.

Până în momentul de față, cea mai mare alocare de fonduri europene a avut loc în rețeaua de drumuri (autostrăzi, drumuri expres etc.). E vorba de aproximativ 11 miliarde de euro. În afară de crearea propriu-zisă a rețelei de drumuri, alte proiecte la fel de importante se referă la ameliorarea siguranței în trafic, prin achiziția infrastructurii necesare, dar și prin training-uri și campanii pe acest subiect. La sfârșitul lui 2021, 1.500 de kilometri de drumuri noi sau modernizate au devenit disponibile, ca urmare a proiectelor realizate în cel mai mare program operațional pe care l-am creat legat de Uniunea Europeană, Programul Operațional de Infrastructură și Mediu (finanțat din fonduri de coeziune și dezvoltare regională – n.r.).

Al doilea domeniu în care am beneficiat de fonduri europene semnificative, de peste 10 miliarde în intervalul 2014-2020, e cel al căilor ferate. Înainte de anul 2000, ne-a fost practic imposibil să dezvoltăm infrastructura feroviară în Polonia (care a intrat în UE în 2004 – n.r.). Acest domeniu, subfinanțat ani de zile, a început să își recapete importanța datorită fondurilor UE.

Până acum, investițiile constă mai ales în modernizarea liniilor ferate existente, pe principalele coridoare feroviare ale Poloniei, ca de pildă Varșovia-Poznań-Szczecin, Varșovia-Tri-City (Gdańsk-Gdynia-Sopot), Rail Baltica sau Wrocław-Poznań. Efectele schimbărilor sunt vizibile și se reflectă, de exemplu, în reducerea timpului de călătorie din Varșovia în Silezia sau Tri-City. În afară de lucrul la liniile feroviare, investițiile în creșterea siguranței traficului, modernizarea materialului rulant sau infrastructura serviciilor pentru pasageri sunt și ele importante. Implementarea acestor proiecte, doar în cadrul financiar curent, va aduce modernizarea a cel puțin 1.500 de kilometri de linie ferată, prin Programul Operațional de Infrastructură și Mediu și Facilitatea de Conectare a Europei (CEF). La asta se adaugă achiziția sau modernizarea a 400-500 de unități de material rulant și modernizarea a peste 100 de gări.

Sectorul transport public e și el imposibil de omis. Aici s-au alocat 2,3 miliarde de euro prin programul operațional menționat. Investițiile merg către reducerea aglomerației în orașe, ameliorarea fluxului de trafic, siguranță și reducerea impactului de mediu negativ. E vorba de proiecte de infrastructură, cu alte cuvinte construcția și reconstrucția de linii de tramvai și metrou, joncțiuni, reconstrucția drumurilor pentru favorizarea transportului public, material rulant (autobuze și troleibuze, vagoane de tramvai și metrou) și Sisteme de Transport Inteligent. Din fondurile menționate, am planificat construcția a 100 de kilometri de linii de tramvai și metrou. Am cumpărat deja peste 900 de vehicule de transport public.

În plus, am rezervat mai mult de o jumătate de miliard de euro pentru implementarea proiectelor cu emisii scăzute de carbon terestre, maritime și intermodale. Aceste proiecte sunt foarte importante pentru asigurarea eficienței, mai ales în domeniul transportului de marfă.

Mai merită menționat faptul că infrastructura de transport, mai ales cea a autorităților locale, este finanțată prin 16 Programe Operaționale Regionale și a unui program special pentru cinci voievodate (numele polonez al regiunilor – n.r.), numit Programul Operațional de Dezvoltare al Poloniei de Est.

Investițiile în transporturi ale polonezilor țin cont în primul rând de gradul de dezvoltare pe care drumurile sau căile ferate noi îl pot asigura într-o anumită zonă

Puteți rezuma o filozofie care stă la baza dezvoltării transportului și infrastructurii în Polonia?

Noi abordăm fondurile UE în primul rând ca pe o investiție în sensul larg. Cu alte cuvinte, sunt importante pentru Polonia nu doar în sensul transporturilor, cât mai ales în cel al dezvoltării economice. Atunci când alegem o anumită investiție în transporturi avem în vedere catalizarea pe care aceasta o produce asupra dezvoltării economice din regiunea respectivă și, în ultimă instanță, a întregii țări. Este extrem de important ca acest gen de investiții să nu se rezume doar la valoarea pe care o produc în transporturi. Conectarea mai bună între regiuni, atât prin drumuri cât și prin căi ferate, duce la o creștere a schimburilor comerciale, sociale și chiar culturale. Influențează dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, care se pot extinde în aria lor geografică.

Infrastructura de transporturi devine o forță de sine stătătoare care determină schimbări economice și sociale și contribuie la eliminarea inegalităților între regiunile Poloniei. Acest lucru este vizibil în mod clar în Polonia de Est, pe care am conectat-o mai bine cu Varșovia și restul țării, dacă ne uităm la ultimii indicatori economici. Modul cum alegem investițiile în transporturi e deci determinat de rezolvarea mai multor probleme în același timp și creează un efect de sinergie. Pentru Ministerul Fondurilor de Dezvoltare și Politicilor Regionale, o investiție este cel mai valoroasă atunci când produce beneficii tangibile, simțite de oameni. În plus, avem și scopul de a atrage investitori în arii care până la momentul respectiv erau dificil de accesat geografic. Fiecare investitor în plus înseamnă mai multe joburi, beneficii pentru administrațiile locale și reducerea sărăciei.

Finanțările UE mai sunt direcționate către activități care promovează tranziția la mobilitatea cu zero emisii. Există o nevoie de adaptare constantă a serviciilor de cale ferată la nevoile și așteptările consumatorilor și de creare a unei piețe, de exemplu prin crearea de servicii de tip „first and last mile” („prima și ultima milă”, începutul și finalul unei călătorii, care pot fi ameliorate prin mijloace de tip car sharing, trotinete sau mersul pe jos, cu facilități ca hărțile de satelit – n.r.). Pentru asta, avem nevoie de o infrastructură care să permită intermodalitatea. Creșterea atractivității transportului public este de asemeni una din marile provocări, la capitolul investiții municipale. Ea ajută la reducerea poluării, deci sporește calitatea vieții.

În sumă, proiectele-cheie de infrastructură inițiate de guvernul polonez sunt în mod special importante pentru dezvoltarea întregii Polonii și chiar pentru întreaga Europă Centrală și de Sud, dacă ne gândim la Via Carpatia (autostradă transnațională care conectează Lituania cu Grecia și trece prin România – n.r.). Ne preocupă ca investițiile în transporturi să includă regiunile mai puțin dezvoltate în principalele fluxuri ale schimburilor internaționale, pentru a-și realiza potențialul de dezvoltare. O infrastructură de transporturi bine dezvoltată contribuie la creșterea competitivității economice, crescând în același timp și coeziunea socială, economică, culturală și spațială. Vrem să eliminăm marginalizarea regiunilor ocupându-ne de includerea lor în procesele de dezvoltare.

Source: European Structural and Investment Funds: Poland Finances: Implemented