Este considerat cel mai mare caz de coruptie din istoria postbelica a Germaniei, „Un caz monstruos”, il numeste presa. Spiegel acuza ca uriasul consortiu, „o marca germana ca si Daimler, insa mai veche cu 79 de ani” a devenit un stat in stat, pentru care legea e „ce-i convine lui Siemens”. Lacomia firmei in dobandirea de contracte internationale, cu orice pret, a dus-o direct pe masa de lucru a procuraturii germane. Criza actuala de pe piata financiara si explozia pretului la carburanti au adaugat la deruta si „restructurarea” colosului tehnologic, care intentioneaza sa puna pe liber 17.150 de angajati.

Comision pentru fertilizare

In dosarul Siemens, intocmit in urma raziilor Oficiului de Criminalistica din Bavaria la centrala administrativa Siemens din Munchen si cea strategica din Erlangen, apare o nigerianca, care pe banii Siemens si-a facut tratament de fertilizare de 20.000 de dolari in SUA. Serviciul facut sotiei unui intermediar de contracte in Nigeria este contabilizat ca si „comision”.

Retete, medicamente scumpe, consultanta pe hartie si alte servicii dubioase ascund mita platita de Siemens pentru contracte la nivel de stat, cu preturi „umflate”. Mii de viramente bancare catre firme-fantoma, in paradisuri fiscale, la Moscova sau la Vaduz, au fost descoperite de anchetatorii germani si sunt in atentia procuraturii din Munchen.

Trei angajati ai Siemens au dat initial in primire, acum un an si jumatate, cand s-a declansat ancheta. Sub lupa a fost luat sectorul comunicatii, ulterior cercetarile s-au extins si asupra altor sectoare. Cel putin 177 de inculpati sunt intr-un proces care poate dura ani intregi. Scandalul i-a costat functia pe fostul director executiv, Klaus Kleinfeld, si pe presedintele consiliului de supervizare, Heinrich von Pierer, fost consilier economic al cancelarului Angela Merkel.

Bacsisul si spionarea, strategie de concern

Potrivit presei germane, sumele oferite drept mita sau cheltuite in acest scop de Siemens intre 1999-2006 ar fi de 1,3 miliarde euro. Firma a luat pozitie, amenintand, in februarie anul acesta, ca va cere daune de un milion de euro de la angajatii banuiti de a avea legatura cu acest caz. Procuratura muncheneza are, intre timp, dovezi ca a fost platit si un detectiv pentru a-i urmari pe doi lideri sindicali din firma.

Insa dovezile principale nu vin de la acestia. Spiegel relateaza, pe baza informatiilor primite de la politia bavareza, despre un contabil, un trezorier si un fost sef de la finante in sectorul telefoniei fixe a Siemens, care ar fi facut marturisiri relevante. Inca din anul 2004, si responsabilul anti-coruptie din firma, Albrecht Schaefer, l-ar fi atentionat pe von Pierer si pe alti sefi ca in Italia procuratura acuza firma de „conturi negre” si „mita, ca strategie de concern” .

Ex-managerul Siemens, Heinrich von Pierer, neaga orice acuzatie si a refuzat a da marturie, in procesul declansat in 2006, si care continua la turatie din ce in ce mai inalta. Spiegel afirma insa ca detine dovezi conform carora Pierer a fost implicat personal in afacerea constructiei a doua centrale nucleare in Iran.

Pentru aceasta, intre anii 1978-1987, s-ar fi dat mita 266,6 milioane de marci germane (din 400 de milioane convenite initial) unui intermediar (Abolfath Mahvi, 95 de ani, traieste acum la Geneva) care sa intervina pe langa sahul de atunci, Reza Pahlavi. Mita a fost necesara pentru a obtine un contract cu preturi supraevaluate, de 8 miliarde de marci germane, si pentru a scoate din cursa Franta si Canada, care licitau si ele pentru contractul cu statul iranian.

O alta acuza adusa fostului sef Siemens, Heinrich von Pierer, este colaborarea, in vremea sa, a firmei cu Serviciul Federal de Informatii (BND). Colosul tehnologic ar fi functionat pe post de „suport tehnologic al activitatii agentilor, in toate zonele gri si de granita”, spune Spiegel.

Pusi pe liber

435.000 de angajati are Siemens in lume, 135.000 in Germania. Siemens e firma care a electrificat Imperiul german, a supravietuit celor doua razboaie mondiale si este furnizorul principal si „federal” al postei, cailor ferate si armatei, toate federale. Firma are o istorie care se identifica cu cea a statului modern german si o evolutie internationala spactaculoasa, in era globalizarii. Poate de aceea, a fi Simensian e sinonim cu puterea, care uneori nu mai cunoaste limite si legi.

Iata insa ca gigantul tehnologic vrea sa taie in carnea vie a Simensienilor din Germania, dupa cum o spun Deutsche Prese Agentur si toate marile ziare germane. Datele facute publice de DPA, Bild, Sueddeutsche Zeitung sau Die Welt n-au fost confirmate de de conducerea firmei, nici de sindicatul IG Metall. Aceste date din presa se refera la economii de 1,2 miliarde de euro pe care ar vrea sa le faca Siemens, in domeniul vanzari si administratie.

Nurnberger Nachrichten a scris ca locatiile Siemens din Franconia vor fi puternic afectate si a mentionat cifra de 1.330 locuri de munca in Erlangen si 540 in Nurnberg. Intre cei 34.000 de angajati din zona Nurnberg, se afla si romani, sau originari din Romania.

Unul dintre ei, contactat de mine telefonic, mi-a spus ca este vorba, probabil, de o „reorientare a portofoliului Siemens” si ca relocalizarile in firma nu sunt noi, creiere administrative existand in tari cu costuri de personal mai reduse ca in Germania, de exemplu in Ucraina.

Ia-ti banii si taci

Puternic afectata de reducerile de personal va fi centrala din Munchen, unde lucreaza mult personal administrativ, dar si sectorul transporturi, Mobility. Acest sector este cu precadere prezent in tarile cu salarii mari din Europa si lume, in Germania la Berlin, Braunschweig, Krefeld si Munchen. Conform „Die Welt”, in sectorul logistic al Siemens, tot la zecelea angajat va fi afectat de restructurari si nu se exclude varianta inchiderii unor locuri de productie.

Sectorul transporturi este un punct important in schema de reduceri de personal, aici inregistrandu-se un mega-proiect ratat: tramvaiul „Combino”, care a sucombat in urma unor greseli de proiectare si constructie.

Seful actual Siemens, Peter Loescher, intr-o scrisoare adresata vineri angajatilor, a spus ca „doreste transparenta si o compensare echitabila pentru angajatii vizati, evitarea cazurilor de criza sociala si, daca se poate, a concedierilor conditionate de firma”. In 7 iulie, se mai spune in scrisoare, vor incepe discutiile intre conducerea firmei si reprezentanti sindicali.

Cu alte cuvinte si dupa cum se stie deja in Germania, cu oamenii vizati de concedieri se va negocia o plecare „de comun acord”, in unele cazuri insotita de o compensatie baneasca. Cu mult mai redusa, desigur, decat amnezia si tacerea cumparata a unor pensionari Siemens, care poate ar avea ceva de spus la proces.