Dosarul "Hidroelectrica", inceput in aprilie 2007, se afla aparent in stand-by. In realitate, dupa primele audieri, in dosar s-a dispus efectuarea unei expertize complexe financiar-contabile combinate cu una tehnico-stiintifica ale carei costuri sint fara precedent. Potrivit unor surse judiciare convergente, expertiza, platita de statul roman prin Parchetul General, costa 1,8 mil. de euro. Banii vor fi platiti catre trei experti romani, unul din Iasi si doi din Bucuresti (nu le vom dezvalui identitatea din motive de protectie).

Este a doua echipa de experti care a acceptat sa lucreze la acest caz. Prima a renuntat dupa doar o luna si jumatate, invocand amenintari si presiuni. Aceleasi surse sustin ca expertii au cerut mult mai mult, insa pana la urma, dupa trei-patru intalniri de negocieri, s-a convenit asupra sumei de 1.800.000 de euro. Expertiza are termen de finalizare un an si 4 luni, dead-line ce expira la sfarsitul anului 2008.

Expertii trebuie sa stabileasca daca exista si care este cuantumul prejudiciului real din dosar. Potrivit unor surse apropiate anchetei, prejudiciul estimat se ridica la un miliard de euro, bani care ar fi ajuns in buzunarele asa-zisilor “baieti destepti din energie.”

Expertii incearca sa stabileasca prejudiciul pe baza documentelor solicitate de procurori de la Hidroelectrica – contracte, evidente contabile -, de la Ministerul economiei si de la ANRE si pe baza constatarilor tehnice la fata locului (la hidrocentralele ‘modernizate’). Potrivit acelorasi surse, este vorba de doua birouri pline de documente.

Expertiza este esentiala, ea putind decide soarta dosarului. Daca se constata ca nu exista prejudiciu, ci doar pierderi cauzate de ineficienta sistemului energetic national si lipsa investitilor tehnologice, atunci dosarul ar putea fi inchis, iar cheltuielile raman in sarcina statului.

Daca, dimpotriva, se constata un prejudiciu, dosarul poate merge in instanta si, in eventualitatea unei condamnari, se poate ajunge la recuperarea pagubei si a cheltuielilor judiciare de la cei gasiti vinovati.

Ancheta in marele dosar Hidrolectrica se desfasoara pe trei paliere. Sunt vizati:

• Cei care au semnat contractele considerate paguboase pentru statul roman prin care Hidroelectrica vinde energie electrica ieftina catre diversi intermediari. Este vorba de directori si functionari de la varful Hidroelectrica si ANRE (Autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei).
• Firmele ‘baietilor destepti’ care beneficieaza de pe urma contractelor socotite paguboase pentru statul roman.
• Cei care au stat in spatele functionarilor ce au semnat contractele paguboase si au determinat practic sau au condus la incheierea lor. Este vorba de fosti si actuali inalti oficiali guvernamentali. La acest din urma nivel este greu de ajuns – sustin aceleasi surse judiciare – si doar in functie de rezultatul expertizei si al anchetei.

Sunt luate in vizor asadar:

• contractele prin care energia ieftina de la Hidrolectrica ajunge la diverse firme.
• contractele de retehnologizare a hidrocentralelor atribuite prin incredintare directa, nu prin licitatie.

Ancheta a debutat cu punerea sub invinuire a ‘acarilor pauni’, adica a celor care ‘au semnat’. Procurorii vor sa mearga mai departe pe fir spre ‘cei care au beneficiat’ si spre ‘papusari'. Intrebarea e cum au ajuns ‘baietii destepti’ sa puna mana pe contracte atat de avantajoase, adica sa cumpere energie ieftina de la Hidroelectrica pe care sa o revanda apoi de 3-4 ori mai scump si sa scoata, astfel, profituri uriase.

Una dintre posibilitatile luate in calcul este urmatoarea: ca afacerea cu energie ieftina isi are de fapt originea in afacerea retehnologizarilor de hidrocentrale. In esenta, reteta ar fi urmatoarea: firmele ‘baietilor destepti’ au pus mana pe contracte de retehnologizare prin incredintare directa, nu prin licitatie, lucrarile executate au fost pe de-o parte - supraevaluate, pe de alta - de proasta calitate si mult intarziate. Statul roman nu a platit cu banii jos asa-zisele lucrari de retehnologizare, ci cu energie. Asa s-a ajuns la contractele avantajoase de livrare a energiei ieftine, contracte socotite preferentiale. In realitate, preferentiale au fost contractele initiale, cele de retehnologizare.

Tapii ispasitori

In 3 aprilie 2007, procurorii DIICOT au inceput urmarirea penala fata de 9 persoane pentru complot si subminarea economiei nationale. Conform unui comunicat de presa al Parchetului din aprilie anul trecut, in perioada 2002-2003, directorii din ANRE si Hidroelectrica s-ar fi folosit de prerogativele functiilor in care au fost investiti si ar fi alcatuit o grupare infractionala a carei structura s-a suprapus exact peste organigrama Hidroelectrica.

Actiunile puse la cale de aceasta grupare ar fi reusit sa afecteze capacitatea sistemului energetic national (SEN) de a functiona in conditii de siguranta. Cei noua membri ai acestei asociatii sunt acuzati ca ar fi comis infractiuni ce au condus la instaurarea unei stari de pericol potential, dar si la crearea unor pagube in dauna Hidroelectrica si, implicit, in dauna economiei nationale, punand in pericol grav siguranta SEN.

Hidroelectrica - muma pentru “baietii destepti”, ciuma pentru populatie

Procurorii DIICOT acuza conducerea Hidroelectrica ca, in vara lui 2003, in conditii de seceta accentuata, ar fi vandut energie ieftina catre firme intermediare, desi costurile de productie erau mult mai mari decat pretul stabilit prin contract. Ba mai mult, Hidroelectrica ar fi fost nevoita sa cumpere energie scumpa de la Termoelectrica pentru a o revinde ieftin catre firmele “baietilor destepti”.

Cei de la Hidroelectrica au motivat ca trebuiau sa respecte obligatii contractuale, insa procurorii sustin ca aveau si posibilitatea de a invoca clauza de forta majora, fiind seceta, iar productia de energie grav afectata. De altfel, invocarea clauzei de forta majora a fost practicata in unele relatii contractuale, astfel ca Electrica a primit o cantitate de energie electrica mai mica decat cea prevazuta in contract, cu consecinte negative asupra pretului de livrare catre populatie, se arata in rezolutia DIICOT.

"Activarea clauzei de forta majora nu a fost practicata insa si la unele contracte importante din punct de vedere cantitativ cu furnizorii licentiati de pe piata interna. In conditiile in care costul de livrare al unui MWh din productia proprie, dar si din achizitii de la alti producatori interni sau externi a fost mai mare in raport cu preturile contractuale, SC Hidroelectrica SA a inregistrat o pierdere financiara de 3.856 de miliarde de lei vechi”, se arata in rezolutia procurorilor DIICOT.

Cu alte cuvinte, Hidroelectrica ar fi activat clauza de forta majora numai in relatiile cu populatia, ceea ce ar fi dus la prejudiciul de peste 3.800 de miliarde de lei vechi, dar si la cresterea pretului de livrare a energiei electrice catre consumatorii casnici, care au fost nevoiti sa plateasca cu aproape 3,2 milioane de euro in plus pentru energia consumata.

Afacerea retehnologizariilor de pe Olt

Pe 23 decembrie 2003, guvernul Adrian Nastase a aprobat retehnologizarea hidrocentralelor de pe Oltul Inferior: Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti si Izbiceni. La propunerea Ministerului Economiei, condus de Dan Ioan Popescu, un consortiul format din firmele Va Tech si Voith Siemens a primit retehnologizarea hidrocentralelor prin incredintare directa.

Contractul a fost avizat de fostul presedinte al Consiliului de Administratie al Hidroelectrica, Dorinel Mucea, si a fost semnat de actualul director al companiei, Traian Oprea. Suma initiala necesara modernizarii celor cinci hidrocentrale a fost evaluata la 126 de milioane de dolari.

Ulterior, suma aprobata a ajuns la 428 de milioane de euro, adica de patru ori mai mult. Procurorii sustin ca, pe de-o parte, s-a incalcat legea pentru ca retehnologizarea s-a facut prin incredintare directa, si nu prin licitatie, iar pe de alta parte pentru ca sumele au fost supraevaluate.

Cele noua persoane puse sub invinuire sunt:

1. Eugen Pena – fost director general al Hidroelectrica in perioada 1 ianuarie 2002 - 1 noiembrie 2003. El ar fi constituit gruparea la care ar fi aderat, ulterior, Victoria Geormaneanu, George Lavinius Asan, Carmen Marin, Nicolae Opris, Traian Oprea, Georgeta Iosif si Ioan Lungu. Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, Pena nu ar fi dispus, in 2003, activarea caluzei de forta majora pentru toate contractele de furnizare de energie electrica incheiate cu furnizorii licentiati, ceea ce a dus la prejudicierea cu 3.856 de miliarde de lei vechi a companiei si, implicit a economiei nationale. De asemenea, Pena ar fi dispus cumpararea de energie electrica de la Termoelectrica la preturi mari pe care ar fi vandut-o unor firme private la preturi mici.

2.Victoria Geormaneanu - director economic in perioada 1 ianuarie 2002 - 1 decembrie 2003.

3.George Lavinius Asan - director comercial in perioada 16 mai 2002 - 15 noiembrie 2003 si director adjunct marketing, privatizare si afaceri internationale din 15 noiembrie 2003 pana in prezent. Ei doi sunt acuzati de aceleasi fapte ca si Eugen Pena.

4.Nicoale Opris – actual presedinte ANRE si fost sef serviciu marketing in Hidroelectrica in 2002.

5.Georgeta Iosif, director economic al Hidroelectrica.

Asan, Opris si Iosif sunt acuzati si ca, in perioada de seceta accentuata 24 martie 2003 - 8 septembrie 2004, ar fi semnat contracte noi cu Energy Holding, Luxten, Euro-Pec si cu Electromagnetica, in care s-ar fi marit cantitatile de energie si durata derularii acestor contracte, contrat legii, ceea ce ar fi "accentuat starea de pericol a SEN”. Ei ar fi semnat contractul cu nr. 33/CE/2004, incheiat intre Hidroelectrica si Energy Holding, in care s-a stabilit un pret al energiei electrice sub costul de livrare, "generand pagube importante societatii si, implicit, economiei nationale in perioada 2004 - 2005, in cuantum de aproape 47 de milioane de dolari".

6.Traian Oprea - actual director general al Hidroelectrica – el ar fi semnat, in 27 aprilie 2004, contractul dintre Hidroelectrica si consortiul german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG - Va Tech Hydro, privind retehnologizarea celor cinci hidrocentrale de pe Oltul inferior, "existand indicii temeinice ca pretul contractului este supraevaluat".

7.Carmen Marin - director relatii internationale si privatizare in perioada 23 septembrie 2002 - 15 noiembrie 2003, respectiv director marketing, privatizare si afaceri internationale in perioada 15 noiembrie 2003 - 31 decembrie 2005 - este acuzata ca "a contribuit la punerea in executare a hotararii infractionale luate de asociatia infractionala, prin aplicarea de avize pe facturile externe emise de executantul lucrarii si punerea in circuitul financiar -contabil a acestora, in vederea derularii contractului nr. 23534/H700.116004, incheiat intre Hidroelectrica si consortiul german Voith Siemens Hydro Power Generation Gmbh&Co.KG - Va Tech Hydro, privind retehnologizarea celoro cinci centrale de pe Oltul inferior.

De asemenea, Carmen Marin ar fi semnat actul aditional la contractul nr. 35CE/2004, neinregistrat si nedatat intre Hidroelectrica si Euro –Pec, prin care s-au marit cantitatile de energie si durata derularii acestui contract.

Fosta directoare in cadrul Hidroelectrica mai este acuzata ca in 28 octombrie 2002 ar fi semnat documentul intitulat "Memorandum of Understanding for the Development, Rehabilitation and Modernisation of Slatina - Dunare Cascade', care a stat la baza incheierii contractului dintre Hidroelectrica si consortiul german Voith Siemens - Va Tech, privind retehnologizarea a cinci centrale de pe Oltul inferior.

8.Ion Lungu - fost presedinte al ANRE, actual director comercial la Electrica Oltenia – este acuzat ca a avizat toate aceste operatiuni si incheieri de contracte.

9.Codrut Seres – fost ministru al economiei – acuzat ca a inchis ochii la aceste potentiale infractiuni. Procurorii il acuza ca, desi a fost atentionat printr-un raport al Corpului de control al Ministerului Economiei, fostul ministru nu a luat masurile necesare pentru reglementarea situatiei si a sesizat doar partial Parchetul.