Comisia Europeana are cu Romania un mecanism de preconsultare in cazul privatizarilor, astfel incat sa nu mai fie acordate ajutoare de stat contrare regulilor Bruxelles-ului si care ar putea fi mai apoi imputate. Comisia a refuzat 30 de proiecte pana acum, dar ele au fost refacute de autoritatile romane, a spus directorul general adjunct din Directoratul de Competiei al CE, Herbert Ungerer. Pe de alta parte, ar putea aparea probleme cu ajutoare de stat acordate inainte de aderare.

Romania a acordat in forma ajutoarelor de stat in 2007 in jur de 1,4 miliarde de euro, o suma mult sub media europeana. Iar din acestea, foarte mica este proportia acordata pentru obiectivele orizontale, adica pentru obiective privind dezvoltarea, cercetarea si inovarea, a spus Herbert Ungerer, director general in Comisia Europeana, la Directia Competitie.

Explicatia oficialului european ar fi ca Romania este inca in faza de restructurare, iar ajutoarele de stat sunt canalizate in acest domeniu. "Privatizarea este o chestiune la care lucram in stransa colaborare cu autoritatile romane", a declarat Ungerer, vorbim despre mecanismul de preconsultare stabilit intre cele doua parti: Romania si Comisia Europeana, cu scopul de a evita situatii precum cea din cazul Ford, cand Comisia a declarat ilegal ajutorul de 30 de milioane de euro acordat de guvernul roman companiei americane.

"Romania ne informeaza privind intentia de privatizare, ne ofera date despre compania de privatizat si cele interesate de privatizare, iar Comisia analizeaza informatiile si cere altele suplimentare, daca este nevoie", a explicat el procedura de cooperare. "Analizam in continuu o serie de proiecte de privatizare si am refuzat aproape 30 dintre ele. Multe dintre ele au fost refacute si acum sunt conforme", a spus Ungerer.

Autoritatile romane au propus amendamente neconforme cu regulile europene privind acordarea ajutoarelor de stat similare celor din cazul Ford. Conditii care impun investitorului anumite cerinte, mentinerea numarul de angajati sau un anumit nivel al productiei sunt cele mai frecvente greseli facute de autoritatile romane. "In ultimele cazuri trimise de Romania gasim mult mai putine probleme, iar astfel de conditii au fost integrate in planul de privatizare", a spus oficialul european.

Intrebat de HotNews.ro in ce masura a reusit Comisia sa lamureasca situatia fabricii Nokia de la Cluj, suspectata ca ar fi obtinut ajutoare de stat pentru relocare, caz in care Bruxelles-ul a deschis o investigatie, directorul general adjunct de la DG Competition a spus ca nu exista informatii disponibile privind rezultatele anchetei.

Tot lipsita de raspuns a ramas si intrebarea referitor la masurile de precautie pe care le-a luat Comisia atunci cand a aprobat, in 13 octombrie, noi scheme privind ajutorul de stat pentru institutii financiare. Comisia a aprobat ca statele europene sa salveze bancile de la faliment, cumparandu-le active, recapitalizandu-le, iar astfel de banci ar fi fost autoarele atacului speculativ asupra leului de acum cateva saptamani. O banca intr-o astfel de situatie este Royal Bank of Scotland, despre care presa a scris ca s-ar fi aflat in grupul de trei banci care au atacat leul.

"Comisia a facut reguli foarte clare privind salvarea bancilor, sunt reguli privind scheme de garantie, injectii de capital si anumite tranzactii ale activelor bancilor. Urmarim cu atentie ca aceste conditii sa fie urmate de toti, iar Comisia a subliniat ca se va uita cu mare atentie la politicile de expansiune ale bancilor care primesc acest ajutor", a fost raspunsul reprezentantului Comisiei.

O problema mostenita din perioada preaderare

Daca urmatoarele privatizari vor fi scutite de greseli privind ajutorul de stat, Romania ar putea avea probleme privind acordarea unor ajutoare de stat inainte de aderare. Avocatul Andrei Ungureanu a explicat ca o serie de companii romanesti incluse in programul de privatizare au beneficiat de anumite facilitati fiscale - scutiri de taxe si impozite - inainte de momentul aderarii Romaniei la UE. Aceste facuilitati au fost acordate cu conditia autorizarii Consiliului Concurentei ca ajutor de stat.

Notificarile facute la Consiliul Concurentei in acest sens nu au primit raspuns in timp util, momentul depasind aderarea Romaniei la UE, cand consiliul si-a declinat competenta si a transmis ca aceste ajutoare de stat trebuie notificate direct Comisiei Europene.

"Consiliul Concurentei trebuia sa dea un raspuns in 60 de zile de la momentul in care notificarea era completa. Lucrez la un caz in care notificarea s-a facut in 2005 si, dintr-un motiv sau altul, Consiliul Concurentei a tergiversat lucrurile si a cerut informatii suplimentare, prevalandu-se de faptul ca raspunsul trebuia dat in doua luni de cand notificarea era completa.

Pe de alta parte, practica CE in ceea ce priveste statele care au aderat la UE inaintea Romaniei, in 2004, cum ar fi Polonia, este de a-si declina la randul sau compententa de a decide asupra caracterului ilegal asupra unui ajutor de stat acordat inainte de aderare", a precizat Ungureanu.

Exista riscul, in aceasta situatie, ca un investitor sa aiba de platit milioane sau zeci de milioane de euro, reprezentand acele facilitati fiscale acordate afacerii pe care a preluat-o cu ani in urma.

HotNews.ro i-a intrebat pe reprezentantii Consiliului Concurentei si ai Comisiei Europene prezenti la o conferinta pe tema ajutorului de stat care ar fi solutia in acest caz, in care atat autoritatea romanesca de concurenta, cat si cea europeana, isi declina competenta.

Raspunsurile celor doua parti au fost similare. Maria Alexandru, director la Consiliul Concurentei, a spus ca nu stie de existenta unor astfel de cazuri, in timp ce Herbert Ungerer a repetat ca Romania a avut o situatie particulara privind ajutoarele de stat, dar nu stie sa existe plangeri in acest sens. In schimb, avocatul roman care a atras atentia asupra acestei situatii a mentionat ca are cateva cazuri de acest gen si ca asteapta raspunsul la notificarea facuta Comisiei in 2008.

Insa, in cazul in care Comisia merge pe linia adoptata in cazuri similare pentru statele care au aderat in 2004 si isi declina competenta, atunci Andrei Ungureanu crede ca singura solutie ar putea fi rezolvarea in instanta a situatiei.