Imi este foarte clar ca printre alte consecinte, criza economica va provoca punerea in discutie a redefinirii unor concepte importante din stiinta economica, cum sunt competitivitatea, reglementarea, concentrarea puterii, teoria managementului marilor companii, rolul statului in economie etc. Din punct de vedere al analizei macro si microeconomice, se pare ca numarul mare de criterii de evaluare (uneori de ordinul sutelor) nu a sporit in masura asteptata consistenta rezultatelor.

Trebuie sa reflectam mai mult ca oricand la punctul de vedere al marelui economist roman N. Georgescu Roegen:

„La urma urmelor, un model „simplist”… poate fi o reprezentare mai lamuritoare a procesului economic, cu conditia ca economistul sa-si fi dezvoltat priceperea in asa masura incat sa poata alege cateva elemente semnificative din multimea faptelor invalmasite. Alegerea faptelor care conteaza este problema esentiala in stiinta economica, dupa cum ne previne acum un alt econometrician desavarsit, James Tobin”.

In ultima perioada, in majoritatea cazurilor, analizele dinamicii PIB se fac pe latura utilizarii: consum, investitii, deficit balanta comerciala. Masurile anticriza au in vedere dinamica creditelor, impulsionarea lucrarilor de infrastructura, eventuale politici fiscale. In mai mica masura este analizata dinamica PIB pe latura resurselor, a crearii valorii adaugate.

Analiza ale carei rezultate se prezinta in acest demers a fost elaborata pe latura formarii PIB pe categorii de resurse pe baza datelor disponibile in perioada 1991 – 2008.

Concluzia mea pentru Romania este ca valorile indicilor productiei industriale explica in proportie de peste 85 % valorile indicilor PIB in fiecare an al perioadei analizate.

Este important faptul ca aceasta corelatie se mentine, indiferent de perioadele de recesiune sau de crestere economica.

Rezultatele care ne intereseaza astazi sunt sintetizate in tabelul 1.

Tabelul 1

Indicii PIB fata de perioada anterioara, % Limite maxime*, % Limite minime**, % Indicii productiei industriale fata de perioada anterioara; %
90,4 92,4 88,4 80,0
93,3 95,6 91,3 85,0
96,2 98,2 94,2 90,0
100,0 102,0 98,0 95,0

* Limitele maxime corespund unor ani cu crestere pozitiva a PIB in agricultura si silvicultura

** Limitele minime corespund unor ani cu crestere negativa a PIB in agricultura si silvicultura

Subliniem faptul ca o valoare a indicelui productiei industriale mai mica sau egala de 85 % conduce in orice situatie la o crestere negativa a PIB, indiferent de cresterile pozitive simultane din celelalte sectoare.

In cazuri cu totul exceptionale (vezi anul 2004 si anul 2008) din punct de vedere al cresterii valorii adaugate in agricultura si silvicultura este posibila o crestere 0 a PIB in cazul valorii indicelui productiei industriale de 90 %.

Productia industriala este structurata pe trei sectiuni:

Tabelul 2

Codul CAEN* Denumire
B Industria extractiva
C Industria prelucratoare
D Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat

* Din anul 2008 se utilizeaza noua forma revizuita a codului CAEN – Rev.2

In anul 2009 analiza s-a facut pentru 4 perioade cumulate

Tabelul 3

Cod CAEN Denumire aprilie 2009 fata de aprilie 2008, % martie 2009 fata de martie 2008, % februarie 2009 fata de februarie 2008, % ianuarie 2009 fata de ianuarie 2008, %
B Industria extractiva 94,1 98,2 99,7 103,4
C Industria prelucratoare 86,1 84,8 81,9 79,0
D Productie si furnizarea energiei electrice si termice, gaze si apa calda si aer conditionat 98,2 97,5 97,3 94,9

Total industrie 87,8 87,0 84,6 82,3

Sursa: Institutul National de Statistica

Se constata ca in cele 4 perioade, industria extractiva (B) si producerea si furnizarea energiei electrice si termice, gaze si apa calda si aer conditionat (D) impreuna ating valoarea indicelui de 95 % care asigura o valoare a indicelui PIB fata de perioada anterioara apropiata de 100.

Recesiunea economica a Romaniei pe latura formarii PIB se datoreaza industriei prelucratoare si in mod special, unor sectoare din aceasta la nivel de diviziune CAEN – Rev. 2

In tabelul 4 este prezentata sinteza indicilor industriei prelucratoare pe noile coduri CAEN revizuite, in ordine descrescatoare a valorilor acestora, luand ca referinta ultima perioada 1 – 30.04.2009.

Tabelul 4

Nr. crt Cod CAEN Denumirea aprilie 2009 fata de aprilie 2008, % martie 2009 fata de martie 2008, % februarie 2009 fata de februarie 2008, % ianuarie 2009 fata de ianuarie 2008, %
1 18 Tiparire si reproducerea pe suporti a înregistrarilor 108,9 109,7 114,6 109,5
2 12 Fabricarea produselor din tutun 102,8 104,3 94,0 92,6
3 30 Fabricarea altor mijloace de transport 100,7 103,9 95,7 99,4
4 11 Fabricarea bauturilor 99,3 102,3 106,7 114,4
5 27 Fabricarea echipamentelor electrice 98,6 98,6 99,9 80,1
6 16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite 97,6 97,0 92,1 92,0
7 32 Alte activitati industriale n.c.a. 97,4 88,0 85,6 91,1
8 10 Industria alimentara 97,2 96,1 93,7 96,0
9 33 Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 94,0 92,6 111,6 61,3
10 28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. 92,5 94,4 94,6 99,9
11 21 Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice 87,6 90,8 101,2 97,2
12 26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice 86,9 89,1 83,7 74,4
13 25 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii 85,6 85,8 87,9 84,3
14 19 Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului 85,1 83,6 79,4 72,2
15 31 Fabricarea de mobila 84,3 83,8 80,4 79,6
16 29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 83,2 75,8 62,4 56,2
17 22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 81,5 80,3 78,6 76,8
18 17 Fabricarea hârtiei si a produselor din hartie 79,9 79,0 75,6 71,5
19 20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 74,6 75,9 79,1 68,9
20 13 Fabricarea produselor textile 74,1 75,3 74,4 82,0
21 15 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor 73,3 76,3 76,8 82,0
22 14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 73,3 73,6 73,1 78,0
23 23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 66,7 65,6 64,2 67,2
24 24 Industria metalurgica 49,6 47,9 48,2 44,0
25
Media ponderata 86,1 84,8 81,9 79,0
26
Media neponderata 86,44 86,24 85,56 82,10
27
Abaterea standard 13,54 14,05 15,87 16,68
28
Coeficientul de variatie s/m, % 15,65 16,29 18,55 20,32

Sursa: Institutul National de Statistica si prelucrarile autorului

Foarte util din punct de vedere al diagnosticului tendintelor sectoriale este tabloul de trend pentru ultimele 3 perioade, prezentat in tabelul 5.

Tabelul 5

.......

* Limita de stabilitate este de ± 5 % din valoarea indicatorului utilizat.

Sursa: Autorul cu aplicatii in diagnosticul micro si macroeconomic.

Din perspectiva dinamica, evaluarea ansamblului celor 24 de sectoare ale industriei prelucratoare pentru perioada 1 – 28.02.2009, 1 – 31.03.2009 si 1 – 30.04.2009 fata de perioadele similare din anul 2008 este data de relatia Ed =

Sinteza incadrarii sectoarelor in evaluarea dinamica este prezentata in tabelul 6.

Tabelul 6

Cod CAEN Denumire Evaluarea Semnificatia tendintei
29 Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor 5 Pozitiva
32 Alte activitati industriale n.c.a. 4,5
12 Fabricarea produselor din tutun 4
16 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite 4 Relativ pozitiva
19 Fabricarea produselor de cocserie si a produselor obtinute din prelucrarea titeiului 4
18 Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor 3,5
11 Fabricarea bauturilor 3,5
27 Fabricarea echipamentelor electrice 3,5
10 Industria alimentara 3,5
28 Fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a. 3,5
26 Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice 3,5
25 Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv masini, utilaje si instalatii 3,5 Stabilitate
31 Fabricarea de mobila 3,5
22 Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 3,5
17 Fabricarea hârtiei si a produselor din hârtie 3,5
20 Fabricarea substantelor si a produselor chimice 3,5
13 Fabricarea produselor textile 3,5
15 Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor 3,5
14 Fabricarea articolelor de imbracaminte 3,5
23 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 3,5
24 Industria metalurgica 3,5
33 Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 2,5 Oscilanta
21 Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice 2,5

Sursa: prelucrarile autorului

Evaluarea dinamica globala a sectoarelor este 3,6 – stabilitate, care se verifica si pe cele 3 medii ponderate: 81,9; 84,8; 86,31.

Stabilirea nivelului de numai –6,2 % a cresterii negative a PIB se datoreaza in principal sectorului 29 – Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor, care a constituit singurul punct tare din perspectiva dinamica a industriei prelucratoare romanesti in perioada analizata.

Tendinta relativ pozitiva a fost sustinuta de 5 sectoare, din care remarcam sectoarele: 30 – Fabricarea altor mijloace de transport si 16 – Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale vegetale impletite, specializari cunoscute ale industriei romanesti.

Un numar de 16 sectoare inregistrau stabilitate.

Doua sectoare 33 – Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor si 21 – Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice au avut o evolutie oscilanta.

CONCLUZII

a) Incurajator este faptul ca in cele 4 perioade cumulate consecutive, indicii productiei industriei prelucratoare au crescut de la 79,3 % la 86,1 %. In mare masura, aceste rezultate se datoreaza cresterii productiei industriale a intreprinderii AUTOMOBILE DACIA, care trebuie sprijinita pentru a nu i se crea bariere artificiale in desfasurarea productiei (diverse taxe etc.). Continuarea acestei dinamici in urmatoarele perioade, chiar cu valori reduse de circa 2 % pe perioada, ar fi cea mai fericita varianta pentru economia Romaniei, ea putand conduce in anul 2009 la valori ai indicilor procentuali ai PIB cuprinsi intre 98 – 102. Probabilitatea acestei situatii este insa redusa datorita imprevizibilitatii conjuncturilor de piata.

b) In conditii reale, pentru a atinge prognoza anuala de – 4 %, cu sanse de imbunatatire in functie de conditiile climatice si de evolutia favorabila neprevazuta a unor sectoare, una din cele mai importante tinte strategice este cresterea valorilor indicilor anuali ai productiei pana la 80 % pentru 5 sectoare critice ale industriei prelucratoare:

· 17 – hartiei si a produselor din hartie

· 20 – substantelor si a produselor chimice

· 13 – produselor textile

· 15 – abacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor

· 14 – articolelor de imbracaminte

· pana la 75 % pentru sectorul 23 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

· pana la 65 % pentru sectorul 24 – Industria metalurgica.

Cea mai dezavantajoasa situatie o au sectoarele 23 si 24. Sectorul 23 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice are o valoare foarte redusa a indicelui cumulat, de 66,7 %, practic egala cu cea din ianuarie 2009. Explicatia consta evident in reducerea brutala a activitatii in constructii,.

Sectorul 24 – Industria metalurgica cu cea mai redusa valoare a indicelui cumulat din industria prelucratoare romaneasca, de 49,6 % in crestere nesemnificativa fata de ianuarie 2009.

In ansamblu, aceste 7 sectoare s-au confruntat in primele 3 luni ale anului 2009 cu o severa pierdere a pietei externe, inregistrand o scadere de 27,9 % fata de perioada similara a anului precedent, semnificativ mai mare decat cea de 19,4 % din exporturile pierdute pe ansamblul economiei. De retinut este faptul ca pierderea pietelor externe a afectat sectoare caracterizate ca mari exportatori romani, 24 – Industria metalurgica si 14 – Fabricarea articolelor de imbracaminte cu 48 % si respectiv 20,3 % !

Cred ca pe latura formarii PIB ar fi utile cateva masuri.

1. Organizarea unei discutii de catre Comisia de Prognoza si alti delegati ai Guvernului cu reprezentanti MITTAL Steel in Romania (pentru toate intreprinderile controlate ), ALRO Slatina si Oltchim Rm. Valcea pentru analiza pietelor, cunoasterea prognozelor anuale si aplicarea unor masuri de stimulare si de identificare a oportunitatilor pe piata interna in limitele reglementarilor Uniunii Europene

2. O discutie similara organizata cu conducerea Automobile Dacia pentru a se obtine informatii referitoare la dinamica productiei pe anul 2009 fata de 2008 si evaluarea probabilitatii de mentinere a pozitiei de lider al tendintelor pozitive

3. O discutie cu conducerea intreprinderii FORD CRAIOVA pentru a se evalua impactul pornirii acestei capacitati de productie asupra productiei industriei prelucratoare in anul 2009.

4. Initierea de catre Institutul National de Statistica a unui sondaj statistic referitor la Topurile 10 (dupa cifra de afaceri) la nivel de agenti economici pe diviziuni CAEN Rev. 2 privind prognoza productiei industriale pe anul 2009 fata de anul 2008. Asimetria distributiilor productiilor intre agentii economic face ca opiniile Top 10 sa fie relevante la nivel sectorial.

5. Organizarea de catre Guvern a unei discutii de fond cu Federatiile Patronale din industria textila si incaltaminte, cu elaborarea unor masuri de sprijin efectiv a marketingului si de inasprire a controalelor calitatii produselor second-hand din partea Oficiului de Protectia Consumatorului.

6. Pe langa programele de constructie a autostrazilor, dezvoltarea unor actiuni concrete de reparare a drumurilor judetene, a podurilor metalice, in vederea dezvoltarii prioritare a turismului rural

7. Demararea programelor de constructie a surselor de energie regenerabila (microhidrocentrale si energie eoliana).

8. Incurajarea la nivel teritorial a constructiei de parcuri industriale.

La aceste masuri, care nu sunt exhaustive, se adauga programele care se refera la agricultura si industrie alimentara si a bauturilor, la crearea IMM-urilor de prelucrare a produselor alimentare in mediul rural, care au facut obiectul unei analize anterioare a subsemnatului.

Cititi comentariul lui Catalin Dimofte pe marginea articolului : Din nou cifra magica: 7 sectoare care pot salva economia romaneasca