Proiectul legislativ pentru modificarea Codului de Procedura Fiscala, Nota de fundamentare si Tabelul comparativ au fost publicate pe site-ul Ministerului Finantelor Publice in data de 25 martie.
Vineri, 9 aprilie, Consiliul National pentru IMM din Romania (CNIPMMR) a transmis observatii legate de reducerea dobanzilor si instituirea penalitatilor de intarziere (vezi documentul atasat: Pozitia CNIPMMR - proiect Cod de Procedura Fiscala)
Potrivit organizatiei patronale,
"Reducerea la jumatate a dobanzilor de intarziere mentine caracterul punitiv al masurii, dobanzile de 18% pe an fiind peste dobanda anuala pentru un credit bancar (de 17,38%) si fiind de 5,14 ori mai mari decat devalorizarea datoriei (raportata la o rata a inflatiei de 3,5% in 2010 potrivit estimarilor BNR)".
De altfel in Nota de fundamentare a Proiectului legislativ se mentioneaza:
- "Nivelul dobanzii trebuie sa fie peste rata dobanzii creditelor acordate de institutiile financiare astfel incat sa descurajeze contribuabilii de a utiliza arieratele ca surse de finantare ale activitatilor lor dar nici sa nu fie la un nivel foarte mare pentru a constitui un element impovarator pentru contribuabil.
- Penalitatile de intarziere trebuie sa constituie o sanctiune pentru neplata la scadenta, calculata ca un procent la nivelul sumei neplatite, astfel incat aceasta sa creasca in raport cu valoarea sumei neplatite si cu perioada de intarziere.
- Aceasta modificare a fost discutata si constituie si o propunere a misiunii de asistenta tehnica a FMI acordata ANAF in cursul anului 2009.
CNIPMMR "nu sustine instituirea in completarea dobanzilor de intarziere a penalitatilor de intarziere pentru creante bugetare de 5%, respectiv 15% - in functie de durata intarzierii - avand in vedere o serie de argumente (detaliate in documentul atasat) intre care:
- Pentru IMM-uri nu sunt stabilite termene de plata speciale pentru achitarea obligatiilor bugetare si a contributiilor la bugetele de asigurari sociale (de sanatate, somaj, pensii), fiindu-le aplicabile termenele de plata pentru intreprinderile mari, care sunt foarte scurte si dificil de respectat, mai ales in conditiile accesului extrem de redus al IMM-urilor la surse de finantare si dificultatilor sporite din perioada crizei si in contextul adoptarii documentul strategic „Ganditi mai intai la scara mica”: Prioritate pentru IMM‑uri. Un „Small Business Act” pentru Europa - COM(2008) 394 final.
- Dobanzile de intarziere si penalitatile de intarziere sunt reglementate nediferentiat, din punct de vedere al fraudei fiscale, comportamentul fiscal ce nu are o componenta frauduloasa fiind sanctionat in mod egal cu cel fraudulos. Neplata unor obligatii declarate, dar neonorate din lipsa temporara a lichiditatilor, nu ar trebui penalizata, ar trebui sa li se adauge rata inflatiei sau maxim ar trebui sa fie purtatoare de dobanda, la nivelul normal stabilit de piata.
- Instituirea in completarea dobanzilor de intarziere a penalitatilor de intarziere pentru creante bugetare de 5%, respectiv 15% reprezinta o dubla sanctionare a acelorasi fapte fiscale.
- Instituirea penalitatilor de intarziere prin proiectul de O.U.G. initiat de M.F.P. incalca urmatoarele dispozitii:
- art. 56 alin. (2): Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
- art. 139 alin. (1): Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
Art. 3 - (1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.; (2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.
Raportarea nivelului majorărilor de întârziere la nivelul dobânzii medii bancare şi
scaderea acestora de la 0,1% la 0,05% pentru fiecare zi de întârziere.
- Instituirea obligaţiei de plată a penalităţilor de întârziere, ca sancţiune pentru neplata la scadenţă a obligaţiilor fiscale, astfel:
a) dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează
şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse.
b) dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de
întârziere este de 5 % din obligaţiile fiscale principale stinse.
Si acum traducerea:
-firma care isi plateste darile catre stat la timp nu plateste nici dobanda si nici penalitati.(adica in termen de 30 de zile max)
-firma care intarzie plata darilor catre stat (mai mult de 30 de zile)va trebui sa plateasca dobanda(raporatata la nivelul majorărilor de întârziere la nivelul dobânzii medii bancare şi
diminuata de la 0,1% la 0,05% pentru fiecare zi de întârziere).
-daca merge si mai departe cu intarzierea i se va aplica o penalitate suplimentara (raportata insa la nivelul datoriei initiale si nu la cel al datoriei plus dobanda),penalitate care va creste procentual cu cat se intarzie mai mult.
Practic este o masura de stimulare a platilor darilor catre stat.
Mi se pare o masura corecta si fara mari probleme de neconstitutionalitate.Interesul statului este sa colecteze cat mai rapid darile si nu sa imprumute firmele cu aceste fonduri,dar daca tot o face percepe o dobanda pe care a micsorat-o.Asa cum banca iti cere o penalitate daca platesti anticipat un credit(ptr ca interesul bancii este acela de a te tine imprumutat ca sa colecteze dobanda)asa si statul iti ia o penalitate suplimentara daca nu platesti la timp.
Hai sa nu ne mai vaicarim atat si sa incercam sa deslusim lucrurile.
...adanc cugetat, dupa cum se vede esti priceput in domeniu, ai fost clar si concis, un singur lucru nu ai spus ca sa te credem si anume cam care este impozitul pe care-l platesti TU acestui stat pe luna?...
Privatii astia onerosi si-au luat-o in cap.
In sfarsit dupa 20 de ani cineva se uita si la popor si nu doar la imbuibati.
Respect pentru guvern !
Ca tanara intreprinzatoare ce ma aflu am aruncat un oki pe siteul lor, pt ca auzisem recent de ei.
http://www.ciaf.ro/default.asp?idp=6&lng=1
din aproape 40 de firme, 4 de detectivi, 2 de "security". Cate 2- firme cu acelasi adminsitrator si/sau cu administratori sot si sotie.
Deci cam asta e treaba cu vajnicele noastre incubatoare de afaceri.