Ministerul Transporturilor: Costul de referinta pentru 1 km de autostrada estimat la 3,8 milioane euro (la ses), 5 milioane euro (deal), 6,1 milioane euro (la munte) - fara TVA.
Spre exemplu, pentru 1 km de autostrada la deal costul unitar (1 km) a fost stabilit la 5,05 milioane euro sau 21,2 milioane lei fara TVA.
In document se precizeaza ce anume s-a luat in calcul la stabilirea costului unitar:
- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;
- pentru manoperă: salariu mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;
- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri: C.A.S, C.A.S.S, Ajutor şomaj, C.C.I, Fond garantare: cotele în vigoare conform Legii nr.12/2010 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010;
- pentru accidentele de munca, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 (republicată) privind asigurările pentru accidente de muncă;
- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi respectiv de 5%;
- pentru distanţa de transport: transport materiale la 25 km.
Pentru reabilitare drumuri nationale, costul unitar de referinta a fost stabilit la 761.000 euro/km, fara TVA. In plus, se mai arata in documentele citate,
"Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:
- Cap. I. - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
- Cap. II. - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
- Cap. III. - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
- Cap. V. - Alte cheltuieli;
- Cap. VI. - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar."
Ministrul transporturilor, Anca Boagiu a declarat ca asteapta observatii si propuneri pe aceste documente pentru a le putea elabora in forma finala.

Șansa ratată a PNL și perpetuarea dezastrului urbanistic din București
Soarta Măsurii 3 pentru finanțarea IMM-urilor a devenit incertă / Ministrul economiei nu vrea să spună ce se întâmplă cu proiectele depuse de firme
Irina Alexe, o fostă polițistă, pensionată la 42 de ani, a fost numită, până la urmă, secretar de stat în Ministerul de Interne
Moștenirea Gabrielei Firea pentru Nicușor Dan: Primăria Capitalei mai are de plătit circa 165 de milioane de lei pentru autobuzele Otokar cumpărate în 2018
Câți români și-au suspendat ratele și ce soluții s-au găsit pentru cei care gâfâiau la plata ratelor înainte de pandemie Vezi ce spun reprezentanții principalelor bănci
Altfel, vor fi multi care vor lua pretul autostrazilor construite recent sau in curs de construire, vor imparti la nr. de km si vor da ochii peste cap cand vor vedea diferentele.
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;
Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;
Alte cheltuieli;
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.
Ce inseamna asta? Orice pasare domestica stie ca, chiar in cazul in care pretul lucrarilor este standardizat (ceea ce nu este un lucru rau in sine), raman nestandardizate cele mai de sus. Cu alte cuvinte exista portite pentru umflarea astronomica (de obicei de aproximativ 10 ori a pretului) prin cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului (adica cumparat terenul inainte de demararea proiectului de la "tarani prosti" revandut de "baietii destepti" statului la preturi enorme); cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului (adica inchiriat statului statii de asfalt la preturi de mall); cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică (astea sunt cele mai faine: copiezi un proiect mai vechi sau pui o firma de fraieri sa ti-l faca si apoi il vinzi statului la un pret cel putin de 100 de ori mai mare sau trimiti o armata de idioti in vizita pe santier si incasezi de la stat 300 de euro/h/idiot) Alte cheltuieli (adica spagi, gentute, cizmulite care trebuie si ele platite de cineva) si, in fine, cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar (adica ai ocazii sa mai incasezi bani de la stat ca ii asisti la verificarea calitatii lucrarii).
Minunat, nu e asa?
O solutie transparenta si normala pentru un stat de drept aflat in criza ar fi fost ca aceste costuri sa fie fixe si nenegociabile. La ce situatie economica este acum sunt convins ca firme chiar din Austria si Italia s-ar fi bagat la constructia de autostrazi in Romania, chiar la preturile mentionate, chiar daca ar fi fost preturi TOTALE.
Dar cine ar mai fi furat? Cine ar mai fi luat spaga? Ar fi fost prea greu..
2. statul organizeaza licitatie pentru proiectul autostrazii, oferind maxim pretul standardizat pentru proiectarea de autostrazi.
3. la finalizarea proiectului, statul expropiaza proprietarii despagubindu-i cu pretul valabil in zona respectiva cu o zi inainte de anunt.
4. statul organizeaza licitatie pentru realizarea autostrazii, oferind maxim pretul standardizat.
5. Firmele executa autostrada, indiferent de problemele aparute: cred ca realizezi ca pe un tronson de 50 sau 100 de kilometri nu vor fi toti la fel: unii vor fi cu probleme altii nu, e un risc, sa prinzi apa freatica la 2 m pe o portiune de cateva sute de metri, dar nu-mi spune ca peste tot va fi la fel. De aceea firmele anagajeaza ingineri sa rezolve problemele aparute cat mai ieftin.
6. La finalizare statul plateste.
fac pariu pe salariul meu de inginer proiectant (e drept, nu de autostrazi) ca exista consortii pe lumea asta care vor sari imediat la executie.
exista doua abordari: rezolvi problema sau gasesti pretexte si scuze pentru nerezolvarea ei. dupa cum pui problema: lucrezi cumva la bechtel? sau la compania de autostrazi?
eu cred ca acest algoritm simplu ar opri furturile care nenorocesc aceasta tara. exceptiile gen "alte cheltuieli" sunt cele care au dus bugetul unde este acum.
lucrurile ar fi si mai simple daca prin lege orice companie de stat ar achizitiona bunuri si servicii prin licitatie, oferind maxim pretul standardizat. fara exceptii. iar standardizarea se poate face foarte usor prin evaluarea evolutiei preturilor in toata tara pe o perioada de 6 luni sau un an. faci media si compari cu preturile medii din UE. ai preturi mai mari ca media UE, atunci e valabil pretul din UE. ai preturi mai mici, e valabil pretul din romania. in felul asta nu ar mai cumpara cfr-ul seturi de pat cu 10000 eur
A. Iti dau doua situatie pentru acelasi exemplu. Sa luam cazul in care statul vrea sa cumpere 1000 de cearsafuri. Probabil ca sunt in Romania cel putin 100 de fabrici care fac cearsafuri. Se vor prezenta la licitatie vreo 10-15. Sa presupunem, din motive "didactice", ca cearsafurile au pret standardizat de 100 de lei, iar ca pretul de productie e undeva intre 50 si 70 de lei. Crezi ca toate firmele vor licita la 100 de lei? Sunt convins ca macar doua-trei vor licita la pretul de productie +maxim 10%. In acest caz, pretul maxim standardizat nu a folosit la nimic, vei spune, iar eu ma voi vedea (aproape) obligat sa iti dau dreptate. Pentru aceeasi achizitie, voi lua cazul in care autoritatea contractanta reuseste sa faca un caiet de sarcini astfel incat din toate firmele producatoare de cearsafuri poate depune oferta numai firma care face cearsafuri portocalii. Va fi o licitatie cu unic furnizor. In acest caz, ea nu mai poate vinde cearsafurile la 10000 de euro bucata ci va trebui sa le vanda la pretul de 100 de lei. Aici e diferenta. Si tot de aici mai reiese diferenta si in cazul anterior: pretul standardizat ar opri din entruziasmul celor care organizeaza licitatii dedicate (e un efect mai subtil, descurajant). Iar comparatia cu Ceausesc este, evident, caduca. Europa de astazi traieste si o criza de supraproductie: Nu stiu daca ai sesizat, dar cantitatea de publicitate creste intr-un ritm rapid (in anii 80 in Europa de Vest, posturile TV difuzau aproximativ 8 minute de publicitate la ora de program, in anii 90 s-a ajuns la o medie de 16 minute, iar acum avem 20 de minute, care cred ca e deja maximul acceptabil). Deci batalia se duce in sensul cine reuseste sa vanda tot ce ar putea produce.
B. Ideea era ca preturile sunt calculate de institutul de statistica pe baza preturilor oferite de producatori in contracte anterioare, nu neaparat cu statul roman. Sa stii ca statistica chiar functioneaza. Voi continua...
In ceea ce priveste expropierile, costurile cu nationalizarea sunt mari pentru ca legea este facuta in asa fel incat sa permita tergiversarea nationalizarii. Iarasi cred ca este vorba de portite lasate special pentru a permite unora sa se imbogateasca. Metrul patrat de pamant este mai scump dupa ce s-a construit autostada, in jurul autostrazii, decat undeva in mijlocul pustietatii. Cum ai vrea sa cumpere statul terenul, la pret de gardul autostrazii sau la pret de viroaga?
Vezi tu, cele 5 miliarde de euro, ar trebui sa reprezinte valoarea autostrazilor care insumate sa adune 1000 de kilometri la ses. Atribuirea de lucrari pe tronsoane de ordinul a 100 de kilometri, ar insemna 500 de milioane de euro, iar statul roman poate plati astfel de facturi. Repet, nu le mai plange de mila bietelor consortii pentru ca nu cred ca ai actiuni la vreunul dintre ele.
Acum ca sa iti iert ironia: ce include mai multa tehnologie: airbagul unui automobil sau doua trei straturi de asfalt (chiar daca sunt turnate peste n straturi de pietris cu rol de fundatie)?
Poate cumva Hotnews sa faca o cercetare asupra pretul mediu pt un Km de autostrada la nivel european pt a avea un nivel de comparatie si ce include acel pret?
Altfel informatia nu zice altceva decat ca intradevar costa foarte multe :)
Multumesc
Este total gresit; presa aduna mere cu pere si ii rezulta castraveti. Stii cum "face" presa pretul ? Face cam asa : cauta pe google o firma care face autostrazi, pescuieste de acolo un pret (nu conteaza ca este numai pentru studiu, numai pentrucovor asfaltic, proiectare, fundatie sau numai pentru doua benzi pe sens) imparte la numarul de km si ii da un numar. Numarul ala il livreaza sub forma de informatie-bomba si compara cu autostrada Transilvania. Si apoi declara ca suntem vai de noi !
Eu m-am informat mai amanuntit si mi-a rezultat cam 4-5 milioane in Germania la ses (all inclusive).
Noi stam foooooarte prost la timpul de lucru. In Germania, daca nu termini lucrarea la timp ajungi sa ai zero profit sau mai rau, sa o faci gratis !!!!
La 2 benzi pe sens + 1 banda de acostament este cam 5 mil.
La noi e simplu nu conteaza ca e drum judetean comunal european km e cam tot la aceasi bani, ca sa va dau un exemplu şoseaua de centură a Constanţei, costa aprox 6 milioane de euro pe kilometru unde e muntele ala sa-mi spuna cineva ?
E prea mare hotia sa o vada cineva prin cititul ziarelor .
Nu-mi dau parerea despre cine fura si cine-i furatul.Habar nu am si nu vreau sa repet ce spun altii.
Nu cred ca se pot compara preturile in nicio directie.De ex.:in Germania se folosesc materiale de cea mai performanta calitate,care tin probabil zeci de ani fara reparaturi capitale.In Ro.dupa o iarna grea autostrazile sunt pline de gropi!
Grandomanie romaneasca la calitate africana!
ministerul transporturilor va duce la indeplinire programul partidului pe calea democratiei, progresului si a bunei stari !