Guvernul a acordat coalitiei formate din sindicate si patronate un mic rol in elaborarea Codului Muncii. Practic, sindicatele si patronatele s-au prezentat in fata premierului Emil Boc cu propria varianta de Cod al Muncii, iar dupa cateva ore de dezbateri, au fost agreate cateva propuneri venite din partea partenerilor sociali. Insa, unele dintre acestea vor mai fi discutate si saptamana viitoare. Macar nu au fost respinse din start, lasand impresia ca sindicatele si patronatele au ceva sorti de izbanda.Cert este ca au reusit sa-l convinga pe Boc ca numarul de zile pentru preaviz stabilite in proiectul Ministerului Muncii este mult prea mare. De asemenea, au mai reusit sa blocheze propunerea Ministerului Muncii de eliminare a interdictiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelasi post in perioada de proba.Vedeti in text care sunt propunerile partenerilor sociali agreate de Boc.

Una dintre cele mai importante propuneri convenite cu Executivul se refera la perioada de preaviz. Aceasta va fi 20 de zile calendaristice pentru functiile de executie si 30 de zile pentru cele de conducere. De fapt, in aceasta privinta s-a ajuns la un compromis, avand in vedere ca sindicatele propusera, initial, ca termenul de preaviz convenit de parti in contractul de munca sa nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru functiile de executie si de conducere. Guvernul propusese, in proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 si, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Una dintre propunerile care vor mai fi discutate se refera la contractele pe perioada determinata. Partenerii sociali propun ca acestea sa fie de 24 de luni si doar in cazuri exceptionale, sa poata fi extinse si la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului.

Propunerile sindicatelor si patronatelor acceptate, intr-o forma sau alta, de Emil Boc

• Articol agreat in forma propusa de sindicate si patronate: Angajatorul poate renunta unilateral la clauza de neconcurenta prevazuta in contract, plata  indemnizatiei de neconcurenta incetand dupa minim 30 de zile de la notificarea scrisa a angajatorului privind denuntarea acesteia-din luna urmatoare  notificarii scrise a angajatului privind denuntarea acesteia. Forma propusa de Ministerul Muncii: Angajatorul poate renunta unilateral la clauza de  neconcurenta prevazuta in contract, plata indemnizatiei de neconcurenta incetand din luna urmatoare notificarii scrise a angajatului privind denuntarea  acesteia.
• Articol agreat, dar la care ministrul Ioan Botis se mai gandeste: Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de  munca se poate stabili o perioada de proba care nu va depasi 90 de zile calendaristice. Stabilirea concreta a perioadei de proba se reglementeaza prin  contractele colective de munca aplicabile. Forma propusa de Ministerul Muncii: Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului  individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 45 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile  calendaristice pentru functiile de conducere.
• Articol acceptat. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de  maximum 30 de zile calendaristice. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta numai printr-o notificare  scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti.Pe durata perioadei de proba salariatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile  prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca. Pe durata perioadei de proba salariatul se bucura de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de  munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
• Articol care trebuie reformulat si apoi discutat din nou. Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele sase luni dupa debutul in profesie  se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu,  angajatorul va elibera obligatoriu o adeverinta ce va fi vizata de Inspectoratul Teritorial de Munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are  sediul.
• Guvernul a acceptat ca articolul 33 sa nu se mai fie abrogat, insa va fi facuta o modificare. Articolul 33 prevede ca angajarea succesiva a mai mult de trei  persoane pe perioade de proba pentru acelasi post este interzisa. Potrivit sindicatelor si patronatelor, articolul nu se mai abroga si "se merge pe 12 luni"
• Articol agreat in forma sindicatelor si patronatelor: Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elementele  de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte  normative, tipul contractului individual de munca, salariul brut de incadrare, sporurile permanente, perioada si cauzele de suspendare a contractului  individual de munca, perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca. La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul  este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
• Articol agreat in forma propusa de sindicate: La art. 40 la alin. (1) se introduce o noua litera lit. f) "sa stabileasca criteriile de evaluare a  activitatii profesionale a angajatilor". Forma propusa de Ministerul Muncii este "sa stabileasca obiectivele de  performanta individuala, precum si criteriile de evaluare a realizarii acestora".
• Articol asupra caruia vor mai fi purtate discutii: Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi numai cu acordul  salariatului, din 2 in 2 luni. Forma propusa de Ministerul Muncii: Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile si se poate prelungi  numai cu acordul salariatului, din 2 in 2 luni.
• Articol agreat: La art. 52 alin. (1) lit. d) se modifica si va avea cuprinsul "in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea  raportului de munca in special pentru motive economice,tehnologice, structurale sau similare. Forma propusa de Ministerul Muncii este "In cazul intreruperii  sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca Art 52 in discutie"
• Articol agreat in forma propusa de sindicate si patronate: In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau  similare pe perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentantii  salariatilor dupa caz, sa reduca programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea  situatiei care a cauzat reducerea programului. In cazul in care din motive economice este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru  maximum 15 zile lucratoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluari ei, angajatorul, poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, sub conditia  ca aceste masuri sa fie negociate prin contractele colective de munca aplicabile. Forma propusa de Ministerul Muncii: In cazul reducerii temporare a  activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depasesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea reduceri  programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea  programului. In cazul in care din motive obiective este necesara reducerea sau intreruperea temporara a activitatii, pentru maximum 15 zile pe an, cu  obligativitatea reluari ei, angajatorul, poate acorda in aceasta perioada concediu fara plata, dupa informarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la  nivelul unitatii.
• Articol care a fost modificat fata de cum cereau initial sindicatele si patronate: Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66  beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile calendaristice. Initial, sindicatele doreau un preaviz care nu poate fi mai mic de  15 zile lucratoare.
• Articol asupra caruia s-a ajuns la un compromis. Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz cel prevazut  in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv nu poate fi mai  mic de 30 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere. Forma initiala a sindicatelor si patronatelor este cu 15 zile lucraoare  pentru salariatii cu functii de executie. In forma propus de Ministerul Muncii se prevede un termen de cel putin 20 zile lucratoare pentru salariatii cu  functii de executie si 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.
• Articol care va fi discutat. Sindicatele si patronatele se opun amendamentului care prevede ca un contract individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 81 si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari. Ar putea fi introdus "pentru perioada finalizarii unui proiect, program sau lucrari" in loc de "pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari".
• Articol care mai fi discutat: Sindicatele si patronatele se opun amendamentului care prevede ca un contract individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.
• Articol care va mai fi discutat: Sindicatele si patronatele se opun amendamentului care prevede ca angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.
• Articol care va mai fi discutat: Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru. In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. Vor mai fi purtate discutii pentru separare intre munca suplimentara si sustinerea salariati in perioada de inactivitate.
• Articol agreat: Conflictele de munca sunt conflictele dintre angajatii si angajatorii la care sunt incadrati, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca. Varianta propusa de Ministerul Muncii: Prin conflicte de munca se inteleg conflictele dintre angajati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca.
• Articol acceptat. Sindicatele nu accepta abrogarea articolului care prevede suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare.