Banca Mondiala estimeaza ca, pana in 2050, productia mondiala de alimente va trebui sa creasca cu cel putin 50 de procente pentru a hrani o populatie care va fi crescut la noua miliarde. Intre timp, schimbarile climatice ar putea reduce randamentul culturilor agricole cu mai mult de 25 la suta.
Ce ar avea de facut o planeta flamanda? Ei bine, imaginati-va super-culturi care ar putea sa suporte conditii mai aspre, lungi perioade uscate, si arsite. Sau culturi care sunt imune la daunatori sau boli. Altele ar putea sa ajunga mai repede la maturitate sau sa fie mult mai hranitoare. Unele ar putea fi conservate mai mult.
Aceasta este promisiunea lui CRISPR-Cas9 - CRISPR fiind prescurtarea de la Clustered Regularly Interspaced Palindromic Repeats - tehnologia care revolutioneaza domeniul ingineriei genetice, prin precizie, usurinta de folosire si viteza cu care se vad rezultatele.
CRISPR a fost pusa la punct in 2012, dar puterea si potentialul sau au ajuns in centrul atentiei abia in ultimii cativa ani. Instrumentul a fost considerat "descoperirea anului" de catre revista Science, in 2015 si una dintre cele mai importante zece descoperiri pentru 2016 de catre MIT Technology Review.
Potentialul CRISPR de a remodela agricultura este considerat drept extraordinar. In ultimii ani, cercetarea in legata de modificarea unor specii de plante utilizand CRISPR a fost constanta. Oamenii de stiinta chinezi au inzestrat un hibrid de grau de panificatie cu rezistenta la fainare. Cercetatorii japonezi au extins perioada de pastrare a unor rosii "prin dezactivarea genelor care ajuta la controlul maturarii". Si cercetatorii britanici au vizat o gena care influenteaza sansele ca o samanta sa rodeasca. Alte proiecte de editare a genomului s-au axat pe cartofi, soia, si orez.
5
4
