In continuare va prezentam ultima parte a studiului. Royal Society din Marea Britanie, a facut public un document intitulat ”Plantele modificate genetic: intrebari si raspunsuri”.

Intrebare: Consumul de alimente modificate genetic ar putea avea vreun efect asupra genelor mele?

Nu. Consumul alimentelor modificate genetic nu va afecta genele unei persoane. Cele mai multe dintre alimentele pe care le mancam contin gene, cu toate ca in alimentele gatite sau prelucrate, cea mai mare parte a ADN-ului a fost distrus sau degradat, iar genele sunt fragmentate. Sistemul nostru digestiv le descompune fara niciun efect asupra informatiei genetice din celulele geneticii noastre. Oamenii au mancat intotdeauna ADN-ul de la plante si animale, in principal din alimente proaspete. Compozitia ADN-ului in produsele alimentare modificate genetic este identica cu cel din produsele non-MG.

Intrebare: Culturile modificate genetic au provocat daune mediului inconjurator?

Culturile nu dauneaza mediului inconjurator pur si simplu fiindca sunt modificate genetic. Anumite practici agricole, cum ar fi suprautilizarea de erbicide pentru eradicarea excesiva a plantelor salbatice din terenurile agricole, s-au dovedit a dauna mediului inconjurator. Acesta problema apare pentru toate culturile, modificate sau nemodificate genetic. Utilizarea culturilor MG rezistente la insecte aduce beneficii de mediu. De exemplu, bumbacul MG rezistent la insecte a redus in mod substantial utilizarea unor insecticide daunatoare pentru mediu, in tandem cu insemnate avantaje de sanatate pentru agricultori.

Intrebare: In cazul in care vom cultiva plante modificate genetic, acestea s-ar putea incrucisa cu alte plante?

Da. Plantele modificate genetic se pot incrucisa cu alte plante strans inrudite. Aceasta include soiuri modificate genetic care nu sunt de aceeasi cultura si rudele salbatice ale culturii. Pentru culturile modificate genetic aprobate de autoritatile de reglementare, consecintele de polenizare incrucisata au fost evaluate si considerate a nu fi un risc pentru sanatate sau mediu. Polenizarea incrucisata intre culturi si rudele lor salbatice ar putea provoca probleme in cazul in care acest lucru ar duce la plantele salbatice caracteristicile relative achizitionate prin modificarea genetica. De exemplu, buruieni rezistente la erbicide ar putea fi produse in cazul in care o cultura toleranta la erbicide, modificata sau nemodificata genetic, s-ar incrucisa cu plante buruienoase. Descendentii acestora s-ar putea deveni rezistenti la erbicid, in cazul in care mosteni gena de toleranta. Noi erbicide ar trebui sa fie utilizate pentru a controla aceste buruieni

Intrebare: Cum sunt reglementate culturile modificate genetic?

Plantele modificate genetic nu pot fi cultivate, nici experimental, nici comercial, fara aprobarea agentiei de reglementare in domeniu. Toate cererile de infiintare a unei culturi modificate genetic in Uniunea Europeana sunt evaluate utilizand acelasi sistem de reglementare. Acest lucru implica Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA), autoritatile de reglementare ale statelor membre si, in cele din urma, aprobarea de catre autoritatile europene centrale din Bruxelles. Dintre culturile pentru uz comercial din UE, doar una este modificata genetic, un soi de porumb cu rezistenta la insecte. In schimb, din 1992 incoace, autoritatile competente din SUA si din alte circa 25 de alte tari din afara Europei, au emis 117 aprobari pentru introducerea in cultura a diferite plante, dintre care majoritatea au primit de la UE autorizare pentru import si consum pe teritoriul Uniunii. Niciun fel de de fructe in stare proaspata sau legume nu au fost inca aprobate pentru consumul uman pe teritoriul Uniunii.

Intrebare: Ce noi culturi MG sunt in curs de dezvoltare?

Plantele modificate genetic sunt create pentru a fi mai rezistente la boli, pentru a spori valoarea nutritiva, toleranta la seceta si absorbtia imbunatatita a nutrientilor, cum ar fi azotul. Ele sunt testate in laborator sau in studiile pe teren. Bolile culturilor sunt o mare problema pentru agricultori si MG pot fi utilizate pentru a produce plante rezistente la boli. Se are in vedere transferarea genelor de rezistenta la boli de la rude salbatice in culturile comerciale. De exemplu, exista in America de Sud studii de teren foarte promitatoare pentru un cartof MG rezistent la mana. MG poate fi de asemenea utilizata pentru a imbunatati valoarea nutritiva a culturilor in alimentatia umana sau animala., de exemplu proiectul umanitar ”Orezul de aur” (sau auriu), care isi propune sa transforme orezul intr-o sursa de vitamina A. OMS estimeaza ca pana la o jumatate de milion de copii, in special din Asia, orbesc in fiecare an din cauza deficientei de vitamina A. Culturile modificate genetic sunt, de asemenea, dezvoltate pentru a ajuta la scaderea nivelurilor de poluare a raurilor si a marilor. Un tip de astfel de culturi are drept scop reducerea impactului asupra mediului al gunoiului de grajd. Mai exista si alte proiecte pe termen lung: MG care au ca scop sa produca cereale ce fixeaza azotul in sol (plante care vor valorifica azotul din aer ca nutrient), pentru a imbunatati eficienta fotosintezei si productia de culturi perene, care nu ar avea nevoie de plantare in fiecare an. Exemple din ambele proiecte pe termen mediu si lung sunt descrise mai detaliat intr-un raport recent al Consiliului pentru Stiinta si Tehnologie.

Cititi mai multe peinfoomg.ro